Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
32 de zile și ameninţarea cu suspendarea iminentă pentru încălcarea deciziei Curții Constituționale. Acesta a fost ritmul de reacție al președintelui Klaus Iohannis pentru a semna decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA. Anunțul, făcut prin intermediul purtătorului de cuvânt de la Cotroceni, a scandalizat-o pe Kovesi, care a declarat că acest decret “lasă semne de întrebare”. După 5 ani, 1 lună și 24 de zile, “zeița” anticorupției părăsește instituția, lăsând, la rândul ei, în urmă un bilanț dezastruos. Peste 200 de achitări numai în ultima jumătate de an, scandaluri fără precedent legate de implicarea serviciilor secrete în dosarele penale și decapitarea clasei politice, pornind de la nivel local, până la nivel central, multe dintre acuzaţii fiind făcute în baza unor probe fabricate.
Anunțul revocării lui Kovesi de la DNA, așteptat încă din luna februarie, de când ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a făcut propunerea de demitere, dar cu precădere care ar fi trebui să fie pusă în aplicare din momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei CCR, la începutul lunii iunie, a venit, ieri, prin vocea purtătorului de cuvânt al Administrației Prezidențiale. “Președintele Klaus Iohannis subliniază că România este și trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca și democrația autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia și alegerea fiecărui cetățean de a respecta, mai presus de orice, Constituția și legile acestei țări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură și o diminuare a statului de drept. Într-un stat de drept, hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate. (…) Însă, hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de către Președintele României, ci și de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept”, a precizat Mădălina Dobrovolschi.
“Prin Decizia nr. 358/2018, Curtea Constituțională a decis, și citez aici: Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare a doamnei Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție”, a conchis purtătorul de cuvânt.
Perioada neagră a procuraturii postdecembriste
În acest mod, se pune capăt unei perioade fără precedent în istoria procuraturii din România. Bilanțul activităţii Direcției Naționale Anticorupție, cu Laura Codruța Kovesi la şefia acestei instituții, a condus la decapitarea, începând cu luna iunie a anului 2013, a mai bine de două treimi din administrația locală aleasă prin vot de către cetăţenii din România. Aceasta depășește orice imaginație, fiind vorba despre decapitarea politică a nu mai puțin de 30 judeţe ale României, la care se adaugă și Municipiul București.
Opt acțiuni de forță ale DNA împotriva oamenilor politici, alții decât parlamentari sau personaje cu funcții în administrația publică centrală, au avut loc în anul 2013, începând cu data de 16 iunie, după ce Laura Codruța Kovesi a fost desemnată, la propunerea lui Victor Ponta, și prin decret prezidențial semnat de Traian Băsescu, să conducă Direcția Națională Anticorupție. În 2014, DNA a declanșat 24 de acțiuni pe aceeași linie, pentru ca, în anul 2015, numărul anchetelor să ajungă la 33. În timpul guvernării tehnocrate, alte 17 acțiuni similare au fost înregistrate la DNA, iar anul acesta au existat, până în prezent, trei astfel de situații. Este vorba despre președinți de consilii judeţene, vicepreședinţi și primari de municipii, consideraţi locomotive electorale pentru partidele pe care le reprezintă, care s-au trezit anchetaţi, arestați, puși sub control judiciar și trimiși în judecată. 90 la sută din acuzațiile care le-au fost aduse vizează celebrul abuz în serviciu. Și nu vorbim despre un singur partid, ci de aproape toate. În special cele care, până în 2014, au constituit Uniunea Social Liberală.
207 achitări, încasate într-o jumătate de an
Site-ul “Lumea Justiției” a realizat, la începutul acestui an, o listă cuprinzând achitările înregistrate de DNA în 2018. Doar în luna iunie, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a înregistrat o sută de achitări, rezultatul fiind de 207 achitări încasate în doar șase luni. “Jurnalul” a dezvăluit, a rândul său, în mai multe rânduri, modul de lucru al procurorilor DNA și cauzele flagrante pentru care magistrații au decis să pronunțe aceste achitări sau să restituie dosarele la Parchet. „Fapta nu este prevăzută de legea penală” sau „fapta nu există” – acestea sunt motivele pentru care instanțele au achitat personaje politice cu greutate, trimise în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, la momente de mare însemnătate electorală sau cu miză politică importantă. Exonerarea, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, de toate acuzațiile aduse de procurorii lui Kovesi la adresa lui Ludovic Orban, președinte al PNL, nu este o situație singulară. Colegul de partid al lui Orban, Dan Radu Rușanu, a fost achitat tot pentru că fapta reținută de DNA în sarcina lui nu există. Iar acuzațiile au fost aceleași, anume că și-a folosit autoritatea sau influența, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Același gen de „fapte” s-au reținut și în cazul fostului primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, rechizitoriul fiind pur și simplu făcut praf de către judecători. Și în ceea ce-l privește pe președintele Consiliului Județean Ialomița, Vasile Silvian Ciupercă, trimis în judecată tot pentru folosirea influenţei, magistrații au dispus achitarea, pe motiv că fapta nu există sau că fapta nu este prevăzută de legea penală. Cu excepția lui Ludovic Orban, toate celelalte persoane au fost reținute sau chiar arestate preventiv, pe numele lor a fost constituită măsura controlului judiciar și au fost supuse unei campanii mediatice agresive. Carierele politice au fost puse sub semnul întrebării. Mai mult, procurorii DNA au mai executat, ulterior, dosare privind același gen de “fapte” împotriva altor oameni politici.
Reacția politică a zeiței Anticorupție, după aflarea veștii
La scurt timp după anunțul făcut de Palatul Cotroceni, Laura Kovesi a susținut o declarație de presă, în care a precizat că a luat act de semnarea decretului de revocare și că, de ieri, mandatul de procuror-șef al DNA a încetat. Însă a arătat în mod clar că nu este de acord cu această decizie. “În ceea ce priveşte procedura de revocare a procurorului-şef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege, CSM a dat un aviz negativ, am dovedit în faţa Secţiei pentru Procurori a CSM că motivele invocate de ministrul Justiţiei în propunere, o parte din ele sunt nereale, o parte sunt neadevărate", a declarat Laura Codruţa Kovesi, la sediul DNA. Fostul procuror-şef al Direcţiei a mai spus că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un semn de întrebare asupra activităţii procurorilor-şefi de parchete.
Kovesi invocă, astfel, avizul negativ al Secției de Procurori de la CSM, de care nu s-a ținut, însă, cont. Un astfel de aviz negativ al CSM a fost pronunțat și în 2009, când fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a propus-o pe Kovesi pentru un al doilea mandat în fruntea Parchetului General. Aviz ignorat atunci de fostul președinte Traian Băsescu. De altfel, nici prima nominalizare a lui Kovesi în fruntea DNA nu a fost elucidată până la această oră. Propunerea, făcută în 2013, de către fostul premier, Victor Ponta, a scandalizat, la vremea respectivă, partenerul de guvernare al PSD, PNL. Ulterior, Ponta a insinuat că decizia de a o propune pe Kovesi la DNA a fost luată în timpul unei întâlniri în via deţinută de Sebastian Ghiță, vie frecventată, în acea perioadă, și de Laura Kovesi.
Revocarea nu rezolvă dosarele disciplinare și penale
Laura Codruţa Kovesi a depus, prin intermediul Direcției de Resurse Umane, o notă la Secţia de Procurori de la CSM cu privire la intenţia de continuare a activității ca procuror, după revocarea de la conducerea DNA. Nota va fi supusă aprobării în ședința din 11 iulie a Secției. Însă, pe rolul aceleiași Secții de Procurori de la CSM se află în lucru trei dosare disciplinare care o vizează pe fosta șefă a DNA, iar într-unul este vizat şi adjunctul său, Marius Iacob.
În paralel, însă, Kovesi ar putea da cu subsemnatul inclusiv la Parchetul General, în cele trei dosare penale în care au depus plângere fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja, jurnalistul Sorin Roșca Stănescu și fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir. Toate plângerile vizează protocolul SRI-Parchet și echipele mixte care au lucrat în dosarele DNA și DIICOT, în ultimii ani. De asemenea, Kovesi ar mai putea fi întrebată și cu privire la protocolul SRI-PÎCCJ-ÎCCJ, în care apare semnătura fostului președinte al instanței supreme, Nicolae Popa, acesta din urmă nerecunoscând că ar fi semnat vreodată un astfel de document.
Interimat asigurat de mâna dreaptă a Laurei Kovesi
Augustin Lazăr, procuror general al României, a decis să o delege în funcția de procuror-șef interimar al DNA pe procuroarea Anca Jurma. Aceasta este fosta consilieră personală a Laurei Codruța Kovesi. Începând cu data de 1 octombrie 2002, aceasta îndeplineşte funcţia de procurer-şef al Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice din cadrul DNA. Anca Jurma este fiica fostului procuror general Nicolae Cochinescu.
Noul șef interimar al DNA va asigura această funcție până la numirea unui procuror-șef al Direcției Naționale Aticorupție. Ministerul Justiției a anunţat deja că, în perioada 9-30 iulie, organizează, la sediul propriu, selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al DNA. Propunerea va fi făcută de Tudorel Toader și va primi avizul consultativ al CSM, după care va trebui emis un decret prezidențial. Conform legislației aflate încă în vigoare, președintele poate refuza această numire. Printre numele vehiculate ca posibil succesor al lui Kovesi la DNA se află și cel al Oanei Schmidt Hăineală.
Cu un bilanț de peste 200 de achitări în doar șase luni, cu acuzații grave legate de încălcarea Constituției, Laura Kovesi părăsește conducerea DNA. Decretul de revocare a fost semnat, ieri, de către Klaus Iohannis.
Fosta șefă a DNA a atacat politic decizia președintelui de a respecta, chiar și cu întârziere, hotărârea CCR și susține, voalat, că revocarea sa din funcţie este nelegală. Kovesi a făcut cerere la CSM pentru continuarea activității ca procuror.
