Martor tăcut al istoriei

In secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea au avut loc conflicte sociale intre stapanul mosiei, Manastirea Radu Voda si locuitorii Buftei. Astfel, in 1845, are loc un schimb de mosii intre Manastire si ma­rele vornic Barbu Constantin Stirbey, iar teritoriul de la Buftea-Flamanzeni intra sub stapanirea acestuia. Neamul Stirbey face parte dintr-o veche familie de boieri olteni numita Izvoranu, de la Izvor, comuna din judetul Olt. "Stirbey" este o porecla pe care familia si-a insusit-o din secolul al XVII-lea. In 1850, Barbu Dimitrie Stirbey, domnitor al Tarii Romanesti, frate cu Gheorghe Bibescu, fost domn al Tarii Romanesti intre 1842-1848, incepe constructia palatului de la Buftea cu o cula, prevazuta cu doua tuneluri de iesire in caz de primej­die. Urmasii domnitorului au adaugat doua etaje si au adus o serie de modificari importante, in ton cu arhitectura acelor ani. Actualul palat a fost ridicat in anul 1864 de Alexandru Stirbey, in mijlocul unui parc cu arbori seculari. Cladirea, cu arhitectura sobra, si-a pastrat de-a lungul timpului fatada cu ancadramente de piatra, cu motive decorative simple. Mandria domeniului de la Buftea a fost si a ramas capela cu influente bizantine, o bijuterie construita in stil neo-gotic cu altar si gropnita avand scara de acces deosebit de frumoasa din marmura alba, de Carrara, sculp­tata, cu doua rampe, si vitralii poleite cu aur, din pacate, astazi pierdute. Cons­truc­­­tia a fost realizata intre anii 1850-1890. Pictura din capela a fost executata de Gheor­ghe Tattarescu, ruda cu familia Stirbey. Aici s-a nascut, la 4 noiembrie 1872, printul Barbu Alexandru Stirbey, nepotul domnitorului. Printul, spre deosebire de bunicul si tatal sau, importanti oameni politici, se va dedica initial activitatilor economice, fiind o fire dinamica, deschisa la nou, in agricultura si industrie. A fost casatorit cu Nadejda Bibescu, verisoara sa de gradul II, cu care a avut patru fiice. In anul 1913, regele Carol I il numeste pe Barbu Stirbey administrator al Domeniilor Coroanei Regale. Devenit rege, Ferdinand il va lua consilier personal pe Stirbey. A infiintat langa parcul palatului sau de la Buftea o fabrica de conserve, o pepiniera de vita americana, o laptarie, o moara, iar in 1902 o fabrica de vata si pansamente. A fost cel dintai care a in­trodus in Vechiul Regat cultura bumbacului si a orezului. Printul Stirbey era pose­so­rul uneia dintre cele mai fabuloase si mai diverse averi din Romania. In 1916, regina Ma­ria, cu cinci dintre copiii sai, a locuit la Buftea, in Palatul Stirbey. Palatul de la Buftea a fost rechizitionat de armata germana, iar aici si-a stabilit cartierul general Maresalul August von Ma­cken­sen. La putin timp dupa moartea tragica, in circumstante bizare, a printului Stirbey in 1946, intregul domeniu a fost expropriat si preluat de ­Gospodaria Partidului Comunist. "Printul alb" a fost inmormantat alaturi de bunicul sau, domnitorul Barbu Stirbey, in Capela din parcul Palatului din Buftea. La Palatul Stirbey, Hrusciov a semnat in 1964 documentele legate de retra­gerea trupelor sovietice de pe teritoriul Romaniei. In­ce­pand din 1990, domeniul a fost preluat in administrarea Ministerului Culturii, apoi de RAAPPS. Domeniul Stirbey a fost retrocedat mostenitorilor familiei printului Stirbey, prin decizia Curtii Europene a Drepturior Omului. Domeniul a fost achizitionat de la mostenitori in anul 2007 de Bucharest Arena, care l-a redeschis publicului.