x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul "Mi se întâmplă să visez în română"

"Mi se întâmplă să visez în română"

de Loreta Popa    |    27 Iun 2010   •   00:00
"Mi se întâmplă să visez în română"

Aceste cuvinte aparţin celei care şi-a părăsit ţara natală, India, şi care din dragoste pentru marele nostru poet, Eminescu, s-a mutat în România, Amita Bhose. Nu poţi rămâne indiferent în faţa dragostei acestui mare spirit faţă de o ţară ce a adoptat-o, mai ales când observi cu câtă ură îşi privesc românii astăzi pământul strămoşesc.



Bookfest, una dintre manifestările culturale cele mai importante pentru legătura dintre scriitori şi cititori, a avut loc între 9 şi 13 iunie în pavilioanele Complexului Expoziţional ROMEXPO din Bucureşti. Nenumărate cărţi au văzut lumina tiparului şi cititorii au putut avea acces la acest miracol. Două noi volume despre legăturile lui Eminescu cu limba sanscrită şi Amita Bhose au apărut la Editura Cununi de stele.

Volumul "Eminescu şi limba sanscrită" reuneşte în 96 de pagini articolele scrise de cercetătoarea indiană având ca obiect preocuparea lui Mihai Eminescu pentru limba sanscrită, în ordinea apariţiei lor în presa culturală a vremii sau în volum. Sunt articole apărute de-a lungul a 15 ani (1977-1991), care au ca liant dezvăluirea unor noi valenţe ale cunoaşterii limbii sanscrite de către Eminescu. Meritul autoarei este de a demonstra că acesta a fost primul traducător român din limba sanscrită, după cum afirma directoarea Editurii Cununi de stele, Carmen Muşat-Coman, sau Doamna cu proverbe, din "Proverbe şi cugetări bengaleze", cum i se mai spune pentru că poartă mereu un coşuleţ cu proverbe scrise pe bileţele. "După convingerea noastră, pasiunea lui Eminescu pentru sanscrită a pornit de la interesul său în filosofia indiană. Ni se pare că Eminescu a intuit o legătură între filosofie şi ştiinţele exacte; de aceea s-a documentat în cele două materii pentru a ajunge la descifrarea enigmei începutului lumii", spune Amita Bhose.

De asemenea, Editura Cununi de stele a lansat şi "Dialoguri cu Amita Bhose, Eminescu este magnetul care mă atrage spre România", o carte în care sunt adunate gândurile autoarei şi din care vă sfătuim să citiţi cum visa aceasta în română şi cum graţie lui Eminescu numele ei a ajuns pe toate meridianele lumii. Amita Bhose este prima traducătoare a lui Eminescu în spaţiul asiatic. A debutat în presa indiană la începutul anilor '60 cu articolul "Rabindranath în România", după care în 1969 a scos o ediţie de referinţă Eminescu, "Kavita (Poezii)", în bengali. Dragostea pentru poezia lui Eminescu a determinat-o să se stabilească în România, unde a predat bengali, sanscrită şi civilizaţie indiană la Universitatea Bucureşti şi unde a şi încetat din viaţă.

Amita Bhose a mai publicat traduceri în bengali din poezia română contemporană (Marin Sorescu) sau din clasici (Sadoveanu, I.L. Caragiale). Dar cel care "l-a chemat în somn pe Kama/ Kamadeva zeul indic", Eminescu a rămas pasiunea unei vieţi. "Eminescu şi India", "Proverbe şi cugetări bengaleze", "Radha şi Krishna", "Maree indiană. Interferenţe culturale indo-române", "Proza literară a lui Eminescu şi gândirea literară" sunt alte titluri din opera de eminescologie a Amitei Bhose, apărute la aceeaşi Editură Cununi de stele. "Uitându-mă la acele fiinţe înfometate, înfrigurate, deprimate moral, uneori mi se părea că vorbesc unor statui, într-o galerie de artă. Când le ascultam lecţiile, vedeam cum le-au îngheţat buzele, în «temperatura camerei». Totuşi, lumina privirii lor mi-a dat puterea să rezist", spunea Amita Bhose despre studenţii săi. În lumina acestui iunie, în care despre Eminescu prea puţini reuşesc să-şi amintească, apariţia cărţilor Amitei Bhose ne dă puterea să rezistăm la rându-ne prostului-gust, dar mai ales lipsei culturii atât de dureros impuse în ultima vreme.

×
Subiecte în articol: spectator