x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

13 iunie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 13 Iun 2009 - 00:00

Primirile la Cabinetul 2 au început la orele 9:00 şi s-au încheiat la 18:20.



Au fost şi două şedinţe de lucru, la "săliţă", cu Nicolae Ceauşescu - una, între orele 10:55-11:15, cu tema "me­tale preţioase", cealaltă după-amiaza, (16:15-18:00), "ma­te­riale pentru Congres".

De câte două ori au fost chemaţi Silviu Curticeanu, Emil Bobu şi Constantin Radu. Interlocutori ai Elenei Ceauşescu au fost în acea zi şi Nicolcioiu, Marin Neagoe, Vasile Bărbulescu, Constantin Olteanu, chemat iarăşi împreună cu Suzana Gâdea, Cornel Pacoste şi Ion Stoian.

În vremea aceasta, simpozionul dedicat lui Eminescu la Ateneul Român alimenta supoziţii şi zvonuri, răs­pândite repede în ţară. Unii ziceau că Nicolae Ceuşescu nu venise deoarece se temea de scriitori. Căci agitaţia din Moldova Sovietică ori din Ungaria din forumul scriitorilor părea pornită. Absenţa academicianului Zoe Du­mitrescu-Buşulenga era altă ştire a zilei. Unii o motivau prin complexele "savantei" oficiale în faţa distinsei inte­lectuale, înzestrate deosebit cu talent dis­cursiv şi scrii­toricesc. Alţii ziceau că fusese protejata Elenei până când "şi-o luase în cap" cu "recunoaşterile in­terna­ţio­nale". Supoziţii mai palpitante veneau dinspre "orga­ne": se zvonea că Buşulenga fusese instigată de foşti colegi so­vie­tici de studenţie să-i urmeze în frondă pe intelectualii reformatori din blocul comunist. Iar Ceauşeştii aflaseră.

Biografia istoricului şi criticului literar Zoe Dumitrescu-Buşulenga e un semnal asupra carierelor intelectuale din epocă. Născută în 1920, absolvise Facultatea de Drept în 1943. După război, şi-a continuat studenţia. În mod straniu pentru relaţia corpurilor cu timpul şi spaţiul, doi ani tânăra Zoe apare simultan în cataloage de prezenţă ţinute la distanţă de mii de kilometri. Căci în 1944-1948 a fost studenta Facultăţii de Litere din Bucureşti şi a Institutului Pedagogic "Maxim Gorki" din URSS (1947-1948). Debutul politic  şi l-a făcut în URSS (lider al studenţilor români din institutul sovietic). Să ne- amintim şi cu acest prilej că trimiterea la studii în URSS însemna a fi selectat pentru eşalonul viitoarelor elite profesionale şi tot­odată politice.

Zoe Dumitrescu-Buşulenga a fost simultan în elita cadrelor universitare (şef de catedră şi prodecan la Universitatea Bucureşti), elita cercetătorilor (director al Institutului "George Călinescu", membru corespondent al Academiei RSR), a scriitorilor (membru în comitete de acordare a premiilor literare, printre altele)  şi, nu în cele din urmă, în elita partidului (membru al CC al PCR între 1969-1974).

Cum în 1989 scosese cea de-a treia carte a sa dedicată poetului naţional, ("Eminescu. Viaţa, opera, cultura") şi tocmai fusese tăiată de pe lista celor propuşi să vorbească despre Eminescu la Ateneu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga era asociată cu disidenţa de către zvoneri şi răspândaci.
Citeşte mai multe despre:   agenda

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de