Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Franţa se pregăteşte să renunţe la motorele pe benzină şi motorină, cel mai mare şarlatan auto din industrie, VW, vrea să facă o gamă întregă de maşini electrice, Volvo spune că renunţă la automobile pe motorizare clasică, iar Dacia se pregăteşte să devină şi electrică. Ştirile săptămânii indică un adevărat galop către automobile nepoluante şi sună ca un prohod cântat motoarelor pe combustie internă. Însă cât e realitate, cât e ficţiune în declaraţiile oficialilor din industria auto, cât de pregătite sunt statele să schimbe macazul şi, mai ales, cât de pregătiţi sunt clienţii să treacă de la mirosul de benzină la 400 de Volţi sunt marile întrebări care fac diferenţa dintre calculele hârtiei şi circulaţia de zi cu zi.
2040 nu pare un an foarte îndepărat dacă ne gândim că nici într-un sfert de secol, Franţa, cea de a doua piaţă europeană - în condiţiile în care Marea Britanie se presupune că va părăsi UE până atunci - vrea să pună punct vânzării maşinilor clasice, adică celor a căror propulsie se face pe baza motoarelor diesel şi benzină. Ambiţia este cu atât mai mare cu cât doar 4% din parcul auto francez este compus din maşini electrice şi hibride, iar cota de piaţă pentru automobilele pur electrice a fost în 2016 de doar 1,4% din cele peste 2 milioane de unităţi vândute. Ministrul francez al mediului, Nicolas Hulot, a admis ca este un obiectiv greu de atins şi unul care nu va fi pe placul companiilor auto, dar spune că proiectul face parte dintr-un plan care pune pe primul loc clima şi faptul că poluarea produsă de motoarele pe combustie internă este o problemă de sănătate publică. ”Anunţăm finalul vânzării de maşini pe motorină şi pe benzină începând cu 2040. Soluţiile sunt aici şi producătorii interni au resursele de a respecta aceste promisiuni”, a adăugat Hulot. Soluţia pentru preschimbarea rapidă a maşinilor, în principal pentru cei cu venituri reduse, stă în acordarea unei prime pentru cumpărarea de automobile electrice sau hibirde noi sau second-hand. Într-o primă etapă vor fi încurajaţi să renunţe la vehiculele clasice cei care au maşini diesel mai vechi de 1997 sau pe benzina de dinainte de anul 2001. Anunţul noului ministru francez al Mediului vine în contextul în care Germania şi-a anunţat o intenţie similiară, dar cu ţintă anul 2030, în vreme ce Olanda şi Norvegia vor să treacă la această măsuri radicală încă din 2025. Norvegia pare cea mai apropiată de acest deziderat de vreme ce cota de piaţă a automobilelor plug-in a crescut de la 6% în 2013, la peste 29% în 2016. Olanda a avut o cotă de 6%, puţin în termeni reali, dar de şase ori mai mult în compaţie cu media UE pe 2016 de doar 1%.
Dacia, pregătită de schimbare
O ştire importană, în context vine, de la Dacia. Renault are în plan să transforme marca naţională românească în automobil electric. Hakim Boutehra, director comercial grup Renault România, a declarat că Dacia se pregăteşte să devină parte a transformării anunţate de autorităţile franceze care au ca ţintă anul 2040. „Avem planuri pentru Dacia în aceste direcţii. Important este însă să păstrăm ADN-ul brandului: să păstrăm Dacia ca maşină accesibilă”, a declarat Boutehra. Momentan conceptul de maşină electică nu prea se împacă cu cel de automobil ieftin, sau accesibil în limbajul producătorilor auto. Cel mai ieftin model Renault, Zoe, se învârte în jurul a 20.000 de euro, la un preţ cel puţin dublu decât al unei Dacii, fără a oferi gabaritul şi capacitatea de încărcare cu care se mândreşte marca naţională. „Cel mai mare trend în industria de automobile în toată lumea este să ai mai multă conectivitate, mai multe maşini electrice şi mai multe maşini autonome”, a spus oficialul Renault. Conectivitatea este uşor de realizat cu tehnologia acutală, dar până la autonomie mai e mult dacă vorbim despre Dacia. În plus, în plină schimbare de macaz a industriei auto, românii au umplut ţara de rable graţie Legii Dragnea care nu mai face diferenţa între un autovehicul electric şi unul Euro 0 care împrăştie în cantităţi mari substanţe cacerigene în aer.
Cât de eco suntem
Chiar dacă vânzările de maşini ecologice au crescut în România de aproape trei ori în primele patru luni ale anului, fiind vândute 548 de autoturisme electrice şi hibrid, faţă de 195 în acelaşi interval din 2016, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile în România au fost înmatriculate 2.000 de maşini cu combustibili alternativi în ultimii 3 ani. De reţinut că primul trimestru din 2017 au fost înmatriculate 128.000 de rable, adică de peste 233 de ori mai mult decât vânzările de automobile verzi. Autorităţile din România anunţă construcţia de noi staţii de încărcare şi acordă vouchere de 10.000 de euro celor care vor să se electrifice, dar şi aşa problemele legate de autonomie şi lipsa infrastructuri dedicate face ca automobilul electric să fie doar o soluţie urban în România.
Volvo şi VW schimbă motorul
Volvo este primul producător care a anunţat că din 2019 va lansa doar automobile electrice sau hibride. ”Prin acest angajament marcăm sfârșitul erei mașinilor cu motor exclusiv cu combustie”, a declarat Thomas Ingenlath, Senior Vice President Design la Volvo Cars. ”Cinci mașini complet electrice vor fi lansate între 2019 și 2021, dintre care trei vor fi modele Volvo și două mașini electrificate de înaltă performanță de la Polestar, o divizie a Volvo Cars. Cele cinci modele vor fi completate de o gamă largă de plug-in hibride pe benzină și motorină și opțiuni hibride ușoare de 48 de volți pe toate modelele, reprezentând una dintre cele mai complexe oferte de mașini electrificate de pe piața auto la ora actuală. Acest lucru înseamnă că, în viitor, nu vor mai exista mașini Volvo fără motor electric, mașinile pe combustie internă pure fiind treptat eliminate și înlocuite cu mașini pe combustie internă care vin cu opțiuni de electrificare. Volvo Cars are ca obiectiv să vândă un total de 1milion de mașini electrificate până în 2025. Și ceea ce ne propunem îndeplinim întotdeauna. Acesta este modul nostru de a privi lucrurile”, se precizează în comunicatul Volvo. VW nu se lasă nici el mai prejos şi vrea să împuşte doi iepuri dintr-o lovitură: să fidelizeze cât mai mulţi dintre clienţii dornici să treacă la maşina electrică, clientelă în general cu dare de mână, şi să-şi spele păcatele cauzate de Dieselgate. Până în 2020, maşinile 100% electrice vor juca un rol foarte important în reinventarea mărcii Volkswagen, a declarat un oficial VW la evenimentul de lansare al noului Polo. Deocamdată VW se concentrează pe segmentul SUV care reprezintă 40% din vânăzări, dar în viitor, germanii promit că vor avea o întreagă familie de maşini pur electrice. „Credem foarte tare în acest viitor al automobilului”, a spus oficialul german.
Care sunt problemele
Nici nu şi-a luat bine avânt, că industria producătoare de maşini electrice ar putea avea probleme mai mari decât au preconizat. Un oficial Volkswagen avertizează asupra unei posibile crize a bateriilor litiu-ion având în vedere că toți marii constructori auto vor ca 25% din gamă să fie electrică sau hibridă. Şeful departamentului de cercetare și dezvoltare Volkswagen estimează că grupul va avea nevoie de un volum mare de baterii litiu-ion în anul 2025, atunci când va fi atins apogeul livrărilor sale de mașini cu zero emisii. O criză preconizată ar putea fi evitată prin construcţia a încă 40 de fabrici de baterii de talia uzinei Tesla Giga Factory în următorii opt ani, conform oficialului VW. Costul uzinei Tesla Giga Factory este estimat la circa 5 miliarde de dolari, ceea ce la un calcul simplu arată necesitatea unei investiţii de circa 200 de miliarde de dolari pentru a acoperi o necesitate de vânzări de maşini electrice de 20 de milioane de unităţi, cât se vând anual doar în UE. Un alt neajuns este legat de tehnologia folosită. Li-ion sau li-polimer sunt acumulatori bazaţi pe litiu, un metal extrem de inflamabil şi reactiv care are ca principal atu densitatea mai mare de acumulare a energiei comparativ cu cea a acumulatorilor poluanţi NiCd sau NiMH, dar un cost ridicat de producţie şi o mare sensibilitate la variaţiile de temperatură. O scădere a temperaturii ambientale de la 25 de grade C la – 15 grade C este în stare să reducă mai mult de jumătate autonomia automobilului electric.
Coadă la reîncărcare
O altă problemă este lipsa infrastructurii şi necesitatea unui timp mare de încărcare. Dacă un plin la automobilul clasic durează cinci minute şi oferă o autonomie de cel puţin câteva sute de kilometri, cele mai performante sisteme de încărcare montate experimental pe automobilele electrice sunt capabile să furnizeze o autonomie de doar 100 de km pentru 10 minute de culpare la priză. Încărcare prin intermediul unor benzi inductive de rulare este o soluţie care însă presupune investiţii imense în infrastructură, dar şi modificarea automobilului electric aşa cum îl cunoaştem azi. În plus, există o lipsă aproape cvasitotală a serviceurilor specializate în depanarea automobilelor electrice. Chiar dacă sunt cu mult mai fiabile decât cele pe combustie clasică, automobilele eletrice necesită înlocuirea clasicilor mecanici, cu electriceni şi electronişti pe scară largă.
Cifre
- 200 de miliarde de dolari, investiţii necesare pentru construirea bateriilor care să asigure producţia a 20 de milioane de automobile electrice anual
- 2025, anul în care autovehiculele clasice vor fi mai scumpe decât cele electrice
Dezavantaje electrice
- lipsa infrastructurii
- autonomie; foarte dependente de temperatura mediului
- investiţii scumpe
Avantaje electrice
- nepoluante
- ieftine în exploatare
- taxe zero sau foarte mici
