x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Auto Ce mașini second-hand sunt de evitat

Ce mașini second-hand sunt de evitat

de Cătălin F. Vărzaru    |    04 Sep 2019   •   20:30
Ce mașini second-hand sunt de evitat

Un chilipir poate părea, la prima vedere, o bună afacere atunci când vorbim despre o mașină second-hand. Mai ales că europenii se grăbesc să scape de motoarele diesel pentru a-și cumpăra automobile ecologice. Iar românii iubesc automobilele diesel, mai ales pentru autonomia, puterea și fiabilitatea pe care le oferă. Dar alegerea trebuie făcută cu grijă, pentru că până și guvernanții din România se gândesc la reducerea noxelor prin eliminarea unor automobile poluante, iar accesul în București se va face cât de curând doar pentru automobilele fabricate după anul 2000. Nici cele fabricate înainte de 2005 nu se simt prea bine, iar mașinile cu normă Euro 4 ar putea fi următoarele pe listă chiar în următorii cinci ani. Așa că dacă vă face cu ochiul un Golf diesel, de vreo 10 ani, în stare perfectă, din Germania, ați face bine să cumpăniți de două ori pentru că s-ar putea să nu vă bucurați prea mult de el.

 

România a devenit cel mai mare cimitir auto din UE, după eliminarea taxei de mediu prin inițiativă politică înainte de campania electorală. Chiar dacă numărul rablelor care sunt înmatriculate lunar a scăzut drastic în ultimii ani, de la peste jumătate de milion acum doi ani la un sfert de milion în 2019, numărul mașinilor second-hand rămâne în continuare foarte mare, de peste 2,5 ori mai mult față de automobilele noi înmatriculate. La finalul anului trecut, parcul național al României avea peste 8,2 milioane de mașini și o vechime medie de 15,4 ani, față de media de 11 ani a Uniunii Europene. Asta înseamnă că vechimea medie a parcului auto românesc se situează în norma de poluare Euro 3 care a intrat în vigoare în anul 2000 și a fost înlocuită din 2005 cu Euro 4. Situația s-a agravat atât de tare, încât Ministerul Mediului pune problema interzicerii mașinilor echipate cu motoarea non Euro, Euro 1, 2 și chiar 3. Adică a celor fabricate înainte de anul 2005 și practic a mai mult de 4 milioane de automobile.  Autoritățile încearcă să găsescă o formulă astfel încât să reziste în fața unui atac la Curtea Europeană de Justiție. "Trebuie să facem noi calcule în aşa fel încât să nu plângem după aceea de zeci de milioane de euro. Până la această oră, o formă care să fie agreată, fără niciun dubiu, care să nu aibă repercusiuni mari asupra noastră a tuturor, nu s-a găsit. În al doilea rând, ne dorim ca acea contribuţie sub deviza "Poluatorul plăteşte" să nu aibă o amprentă financiară importantă asupra noastră. Nu avem o variantă finală, pentru că avem un cumul de calcul care nu este gata. Când începem să lucrăm în sistemul matematic, apar şi alte variante şi constaţi că trebuie să reiei calculele de la capăt. Noi am crezut că putem finaliza o variantă până la finalul anului, dar am putut. Nu vă mai pot promite un orizont de timp, legat de acest subiect, vă spun sincer. O să mai dureze", a declarat recent ministrul Mediului.

Proiectul Oxigen

Problema este și mai dramatică în Capitală, unde emisia excesivă de noxe este dublată și de cea a unui trafic de coșmar. Autoritățile locale vor să rezolve parțial problema, nu prin dezvoltarea unor noi infrastructuri rutiere în cel mai scurt timp, ci prin eliminarea unor automobile din trafic. După prima variantă a taxei Oxigen, primarul Gabriela Firea a  venit cu o nouă soluție, care pare că va sta în picioare în eventualiatea unor constestări în instanță sau la Curtea Constituțională. Proiectul “Oxigen pentru București” va fi modificat prin introducerea obligativității taxei în cazul tuturor mașinilor puternic poluante - non Euro, Euro 1 și Euro 2-, indiferent dacă sunt înmatriculate în Capitală sau în alte orașe, pentru circulația în afara centrului. În centrul Bucureștiului rămân interzise toate mașinile non Euro, Euro 1 și Euro 2. O astfel de măsură funcționează și în metropolele europene.  La finalul lui 2018, în Capitală erau înmatriculate 1,3 milioane de mașini, în creștere cu circa 5% față de 2017, din care peste 500.000 de mașini, adică 38% aveau peste 12 ani.

Variante atractive

În aceste circumstanțe, se pune problema care este mașina second-hand bună de cumpărat din UE. În primul rând, acum trebuie ținut cont de norma de poluare. Dacă are sub cinci ani vechime, avem de-a face cu Euro 6, iar dacă este până în 10 ani vechime, vorbim despre un Euro 5. Achiziția unui mașini Euro 4, adică cu maximum 14 ani vechime, devine un risc tot mai mare, chiar dacă se situează în media parcului auto național și are prețuri foarte atractive. Cele mai bune afaceri la acest moment sunt automobilele Euro 5, care au un orizont de folosire de cel puțin 6-7 ani în România. Dacă intenționați să faceți și deplasări în UE, mai ales în marile orașe europene, trebuie să vă bazați mai mult pe motoare pe benzină decât pe cele diesel, pentru a nu avea surpriza să fiți obligați să vă lasați automobilul la intrarea în oraș. Apoi trebuie să luați în calcul problema fiabilității. Organizaţia germană de control tehnic al autoturismelor sortează anual rapoartele de service în funcţie de rata defecţiunilor şi face apoi un top cu cele mai fiabile maşini. Se iau în considerare rata defecţiunilor şi rulajul mediu de kilometri. Referindu-se la maşini mai vechi de 6-7 ani, rapoartele de service analizate în 2018 arată că cea mai fiabilă nu a fost, în mod surprinzător, o marcă premium germană, ci una de volum din Japonia. Mazda 3 a avut o rată a defecţiunilor 6.8% și rulaj mediu 75.000 km. Motorul cu tehnologia Skyactive, în ciuda unui consum mai ridicat, a întregistrat un o bună trecere peste timp. Mazda 3 este secondată de Porsche 911, care a avut o rată a defecţiunilor 7.4% la kilometraj mediu 55.000 km. Însă diferența de preț și de public-țintă dintre cele două este gigantică. Locul trei a fost ocupat de o mașină de nișă, un coupe cabrio, Audi TT, care a avut o rată a defecţiunilor 7.7% la rulaj mediu 79.000 km. Primul SUV în top 10 este de la BMW, X1, având o rată a defecţiunilor de 8%, rulaj mediu 84.000 km. Urmează apoi limuzina Avensis de la Toyota. Japonezii mai au în top, dar ceva mai jos, și micul Yaris. Audi mai punctează cu Q5, care are o rată de 8.8% a defecțiunilor la un rulaj care depășește 113.000 km, pe același palier situându-se și singurul VW din clasament, puțin atrăgătorul Golf Plus. Mercedes intră în topul fiabilității cu GLK, care are o rată de 8,9% la un rualj de 100.000  km și limuzina E Class, care la 125.000de km mediu sare de 10% la rata defecțiunilor.

Problema Brexit

Nu în ultimul rând, mare atenție la mașinile cu volanul pe partea dreaptă. Acestea se vor mai putea înmatricula până la 1 noiembrie 2019, data probabilă de la care Marea Britanie va ieși oficial din UE. De aceea este foarte posibil să găsiți automobile cu volan pe dreapta la jumătate de preț față de cele similare cu volan pe stânga. Nu vă gândiți la o reconfiguare, pentru că operațiunea necesită omologare, iar costurile ar putea depăși afacerea pe care o faceți. În plus, rata celor care produc accidente conducând mașini cu volan pe dreapta este mult mai mare decât a celor standard. Cea mai bună opțiune, dacă o găsiți, este cea a unui hibrid sau a uneia electrice second-hand. Dar atenție la durata de viață a bateriei și kilometri parcurși, pentru că înlocuirea acumulatorului poate dubla prețul mașinii.

Mai multe eco

Vestea bună este că românii sunt dispuși să dea tot mai mulți bani pe automobile noi, stimulați încă de programele Rabla și Rabla Plus. Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în iulie 2019 cu +52.57% față de iulie 2018. În primele 7 luni din 2019, numărul autoturismelor noi înmatriculate este de 94.826 unități, ceea ce reprezintă o creștere cu +25.97% comparativ cu perioada similară din 2018. Românii care vor să-și cumpere o mașină nouă sunt dispuși să plătească între 11.700 și 31.200 de euro, bugetele acestora fiind în creștere față de anii trecuți, potrivit unui studiu realizat de Jato Dynamics. Suma urcă la 20.750 de euro pentru clasa medie, în timp ce bugetul pentru achiziția unui SUV nou este cuprins între 23.000 și 31.200 de euro, potrivit studiului. Românii au cumpărat 3.541 de autoturisme ecologice în primele șapte luni ale anului, cu 60% mai multe decât în urmă cu un an, în aceeași perioadă. Conform APIA, din totalul vânzărilor de mașini ecologice, 2.670 de unități autoturisme au fost hibride, în creștere cu 55,3% față de aceeași perioadă din anul 2018, 714 unități se încadrează în categoria electrice (+134,1%), iar 157 de unități făceau parte din categoria plug-in (-16,5%). La nivel european, topul electricelor în materie de vânzări este dominat de Renault Zoe, urmată de Tesla Model 3 și Nissan Leaf. Top 3 al în topul hibrizilor Plug-in este compus din Mitsubishi Outlander, Kia Niro PHEV și BMW Seria 2 AT, în vreme ce la capitolul hibrizilor clasici Toyota ocupă primele patru poziții cu Corola, CHR, Yaris și Rav 4.

 

AVANTAJE

- preț redus de achiziție

- piață foarte atractivă la acest moment

- poți face revizii și reparații în orice service

 

DEZAVANTAJE

- garanții foarte reduse sau inexistente

- probabilitate mare de defecte ascunse

- necesită minime cunoștințe

- 4 milioane de mașini înmatriculate în România, până la Euro 3

- 258.000, numărul mașinilor second-hand înmatriculate în 2019

- 134%, rata de creștere a automobilelor electrice noi în România

×
Subiecte în articol: masini second-hand