x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Războiul taxi - ridesharing, soldat cu Legea Uber

0
Autor: Cătălin F. Vărzaru 20 Mar 2019 - 21:10
Războiul taxi - ridesharing, soldat cu Legea Uber Victor Stroe
Vezi galeria foto


Sistemul de transport alternativ, care este folosit de peste 2,5 milioane de clienți doar în cazul Bolt, primește o mână de ajutor din partea Parlamentului în schimbul unor taxe și autorizații care vor duce la scumpirea curselor. Intenția taximetriștilor de a-și recăpăta monopolul și de a impune reguli personale care exced unui cadru civilizat de transport sunt, deocamdată, frânate. În condițiile existenței în dezbatere publică a unui proiect de ordonanță care amendează Legea taximetriei pentru a vâna șoferii care folosesc platforme tip Uber, Bolt sau Clever, Senatul a adoptat, cu susținerea Guvernului, un proiect de lege care reglementează platformele digitale de ridesharing și transport alternativ. Proiectul urmează să meargă la Camera Deputaților, care este for decizional, iar taximetriștii anunță proteste în încercarea disperată de a-și păstra monopolul care îl dezavantajează, în primul rând, pe client.

Taximetriștii au paralizat în repetate rânduri traficul, în special în Capitală, cerând scoaterea în afara legii a alternativelor tip Uber. Ei au invocat o concurență neloială din partea șoferilor care fac bani din ridesharing - deși mulți dintre taximetriști recurg chiar ei la aceste platforme în timpul liber - pe motiv că, spre deosebire de ei, nu plătesc taxe către stat sau pe autorizații și au curse mai ieftine. Nimic despre faptul că, atunci când clientul preferă să recurgă la Uber sau Bolt, o face pentru că are parte de o cursă civilizată, știe de la început cât trebuie să plătească, poate evalua mașina sau șoferul, cursa nu le poate fi refuzată și are la dispoziție chiar un buton de panică. Astfel, nu sunt obligați să asculte manelele șoferului, să-i suporte săpuneala preventivă a unui bacșiș neadecvat, să i se refuze cursa pe motiv că nu e în direcția adecvată sau e prea scurtă sau să circule cu o Dacie care stă să se dezmembreze la fiecare curbă sau miroase a cadavru - caracteristici care au adus faimă taximetriei din Capitală. În aceste condiții, Senatul a adoptat un proiect de lege care vine să stabilească cadrul legal pentru ridesharing care să permită totuși existența unui astfel de serviciu de transport alternativ, caz în care el n-ar mai fi scos în afara legii sau sancționat așa cum cer taximetriștii.

50.000 de lei licența

Senatorii au aprobat câteva condiții pe care firma furnizoare de astfel de servicii trebuie să le îndeplinească în ideea de a uniformiza criteriile cu cele din industria taxiurilor. Legea deschide serviciile de transport din orașe și către alte firme decât cele abonate la favorurile primarilor sau consiliilor locale, dând șansa unei concurențe echitabile. În primul rând, firma care operează un serviciu de acest tip are obligația de a obține o licență de transport. În situația în care operatorul platformei de ridesharing este o firmă cu sediul social într-un alt stat decât România, acesta este obligat să deschidă și să păstreze pe toată perioada în care își desfășoară activitatea pe teritoriul României o sucursală înregistrată fiscal în România, în scopul reprezentării sale în fața autorităților române. Serviciile de transport alternativ (VTS), cum sunt cele tip Uber sau Bolt, vor fi supuse autorizării de către Ministerul Transporturilor. Pentru obținerea autorizației, Ministerul Transporturilor va solicita următoarele documente și informații: a) certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului din România sau din țara de origine, precum și dovada numirii reprezentantului său legal, în cazul în care este o societate cu sediul în afara României; b) descrierea operatorului; c) declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al operatorului că firma nu se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare; d) asigurare de risc financiar la valoarea de 50.000 euro; e) descrierea caracteristicilor și funcțiilor platformei digitale și a modalității de funcționare și a conformării acesteia cu cerințele legii, precum și indicarea adresei de web/internet de unde aceasta poate fi descărcată/instalată pentru a fi analizată/testată de autoritatea competentă. Ministerul Transporturilor va emite autorizația pentru intermediere a transportului alternativ în termen de 30 de zile de la depunerea documentației, aceasta urmând a fi emisă pe o perioadă nedeterminată. Taxa de autorizare este de 50.000 de lei, iar neplata ei va duce la anularea autorizației. În plus, operatorii sunt obligați anual la plata unei taxe de 50.000 de lei sub sancțiunea suspendării sau retragerii autorizației. O altă prevedere, care figurează ca obligație pentru operator, este că acesta trebuie să pună la dispoziția autorității competente, în urma unei solicitări justificate, toate informațiile pe care le deține cu privire la cursele efectuate de conducători auto prin intermediul platformei digitale. Cu alte cuvinte, statul va putea monitoriza toate mișcările clienților de servicii ridesharing.

Case de marcat

Șoferii care vor să trăiască de pe urma curselor tip uber vor avea de plătit noi taxe, vor fi supuși unei autorizări și vor fi dotați cu case de marcat. Conducătorii autoturismelor au obligația să dețină un certificat de atestare profesională eliberat de Autoritatea Rutieră Română (ARR), se arată în proiectul de lege. Senatorii au înlocuit factura digitală, pe care fiecare client o primea pe email de la operatorul de ridesharing, cu celebrele case de marcat și cu bonul fiscal pe care șoferul va trebui să-l elibereze, întorcând transportul civilizat și rapid cu zece ani în urmă. Pentru a deveni șofer în sistemul ridesharing vor fi necesare îndeplinirea unor condiții: a) vârsta de cel puțin 21 de ani și certificatul emis de Autoritatea Rutieră Română; b) permis de conducere de categoria B cu o vechime de cel puțin 2 ani; c) certificatul de cazier judiciar din care să rezulte că acesta nu a fost condamnat pentru infracțiuni contra siguranței pe drumurile publice, infracțiuni privind traficul și consumul de droguri, infracțiuni contra vieții, sănătății și integrității corporale, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale sau infracțiuni contra patrimoniului. În plus, conducătorul auto nu trebuie să fi avut suspendarea exercitării dreptului de a conduce în ultimii 5 ani pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice sau substanțelor psihoactive, respectiv să nu fi fost implicat în accidente auto soldate, din culpa sa, cu rănirea sau decesul uneia sau mai multor persoane. La cererea poliției, șoferii vor trebui să prezinte RCA, asigurare de bunuri și persoane, autorizația pentru transport alternativ și copia contractului încheiat cu operatorul serviciului, ultimele două în copie. Și, nu în ultimul rând, toate veniturile obținute de șoferi prin servicii de tip ridesharing vor fi impozitate în conformitate cu legislația fiscală în vigoare în România, în plus față de ceea ce se plătește deja.

Ecusoane pe mașină

Autoturismele folosite pentru servicii de tip uber vor afișa la vedere ecusoane speciale. Acestea vor fi puse pe parbriz, în partea dreapta jos, și pe lunetă, în partea dreapta jos, vor avea diametrul de 10 cm, conținând următoarele elemente: a) textul “VTS”; b) numărul de înmatriculare al autoturismului; c) denumirea platformei/aplicației care a emis ecusonul și valabilitatea acestuia. Ecusonul de transport alternativ este emis după plata de către conducătorul auto a unei taxe cu o valoare de 15% din salariul minim brut pe economie către trezoreria consiliului local al localității în care își are domiciliul. Taxa este plătită de către conducătorul auto la fiecare 12 luni pentru fiecare autovehicul pentru care obține ecusonul de transport alternativ și pentru fiecare platformă pe care acesta își desfășoară activitatea. În ceea ce privește autoturismul folosit pentru transport, acesta va trebui să îndeplinească mai multe criterii: a) o vechime maximă de 10 ani de la data fabricației; b) între 4 și 9 locuri; c) ITP realizat la fiecare 6 luni; d) este conform din punct de vedere tehnic cu prevederile Codului Rutier; e) deține copie conformă a autorizației pentru transportul alternativ. Proiectul prevede, totodată, o serie de sancțiuni pentru operatorii platformelor de ridesharing și pentru șoferi în cazul în care nu respectă legislația. Operatorii riscă amenzi de 5% din cifra de afaceri anuală realizată, precum și interzicerea activității pe o perioadă de doi ani.

- 15% din salariul minim brut, taxa anuală pentru mașina de uber

- 50.000 de lei, taxa anuală pentru operatorii ridesharing

- 21 de ani, vârsta minimă pentru a face ridesharing

Avantaje ridesharing

- clientul știe cât plătește

- șoferul și mașina primesc evaluări

- cursa nu poate fi refuzată și este monitorizată

 

 

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de