x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Reguli noi pentru tichetele Rabla

0
Autor: Tudorel Muşat 12 Feb 2020 - 18:50
Reguli noi pentru tichetele Rabla
Vezi galeria foto


Automobilele electrice sunt o raritate în România. Chiar și în București abia dacă zărești o mașină propulsată exclusiv de baterii. Hibridele sunt ceva mai prezente, însă doar un ochi de cunoscător ar putea deosebi o mașină verde de una pe benzină, dacă nu are un design mai futurist. Cota de piață a mijloacelor personale de transport nepoluante abia dacă a atins anul trecut 3,8%. Pare foarte puțin, dar, paradoxal, este peste media UE, unde a fost de 3,1%. România are șansa să devină din ce în ce mai verde pentru că există stimulente consistente acordate de stat, bani europeni pentru infrastructură și chiar perspectivele unor investiții în producție dedicate acestei industrii.

Parcul auto al României a depășit 8,75 de milioane de autovehicule. Ar putea fi o veste bună care ar duce cu gândul la dezvoltarea economiei naționale. Dar realitatea este alta, pentru că peste 70% dintre autovehicule sunt mai vechi de 12 ani, iar un sfert sunt non-euro. Adică 2,2 milioane de mașini sunt, de fapt, ori trase pe dreapta ruginind în vreo parcare, ori trebuie casate de urgență, pentru că sunt adevărate puncte mobile de poluare și nesiguranță majoră în trafic. Peste 4,3 milioane de autovehicule sunt pe motorină și doar 711.000 dintre acestea sunt cu motoare produse în ultimii patru ani, atunci când se presupune că industria auto a renunțat la a mai monta softuri care să păcălească testele de noxe. Parcul auto a înregistrat anul trecut o creștere cu aproape 556.000 de mașini, dar doar 161.500 sunt autovehicule noi, cu norma Euro 6d. Câte dintre acestea au fost automobile verzi, electrice sau hibride? Circa 9.000 de unități. Raportat la înmatriculările de anul trecut, înseamnă 1,6%. În comparație cu parcul national, procentul este infim, de doar 0,1%, aproape inexistent și de neluat în calcul atunci când se pune problema combaterii poluării. Chiar dacă comparativ cu 2018 creșterea a fost spectaculoasă – 148,9% la electrice și 94,2% la hibride – există încă o mare reticiență printre cumpărătorii români în a achiziționa astfel de automobile. Mai ales dacă ne comparăm cu țări campioane ale Europei în domeniu, precum Norvegia, în care vânzările de electrice le-au depășit pe cele cu combustie. Pentru români există două mari piedici: prețul mașinilor verzi și infrastructura de încărcare.

Cât costă o electrică

Prețul hibridelor plug-in și al electricelor se menține în continuare la un nivel mare raportat la puterea de cumpărarea a românilor. Un SUV Kia Niro hibrid plug-in pleacă, de exemplu, de la aproape 35.000 de euro, iar un Hyundai Ionq, de la 30.000 de euro. Din aceste prețuri se mai aplică o reducere de circa 4.500 de euro pe care statul o asigură prin tichetele Rabla plus. Chiar și în aceste condiții, costul inițial se menține la o valoare ridicată. Pentru electrice, tichetul Rabla plus este și mai mare și ajunge la 10.000 de euro. Luând același exemplu al unor mărci accesibile, în cazul lui Hyundai Kona se pleacă de la circa 33.700 de euro și se ajunge la un preț final de 23.700 de euro cu tot cu ajutorul statului. Pentru un VW e-Golf, prețul de plecare depășește 38.000 de euro. Cel mai ieftină electrică în acest moment este Renault Zoe, care are un preț de bază de 30.800 de euro din care se mai scad 10.000 de euro, dar vorbim despre o mașină din clasa mică. Guvernul a promis că și anul acesta va acorda tichete Rabla plus, circa 3.000 de bucăți, special pentru mașinile electrice. În ceea ce-i privește pe cei care vor să meargă în continuare pe motoare clasice, ministrul Mediului și-a luat angajamentul că vor exista fonduri pentru 60.000 de mașini noi, în condițiile în care anul trecut au fost puse la bătaie 50.000 de vouchere. Prima de casare va avea aceeași valoare cu cea din anii trecuți, de 6.500 de lei, în vreme ce pentru automobilele hibrid bonusul va crește de la 1.700 la 2.500 de lei. În programul Rabla 2020 apar și câteva noutăți. Va exista un ecobonus de 1.000 de lei pentru mașinile care au GPL din fabricație, iar pentru cumpărarea unei motociclete va exista un tichet în valoare de 3.500 de lei, eliberat tot în urma casării unei rable. În plus, de anul acesta va exista un alt bonus, tot de 1.000 de lei, care se acordă mașinilor care emit până la 96 de grame de CO2 pe kilometru parcurs. Atenție însă, bonusul poate reprezenta maximum 50% din valoarea mașinii.

1.200 de stații promise

Infrastructura este cel de al doilea punct nevralgic atunci când vine vorba de achiziția unui automobil electric. Să încarci o mașină pe baterii în România poate fi, la această oră, o mică aventură. Dar viitorul nu sună tocmai rău, pentru că UE a decis să ne dea un imbold financiar pentru a pune la punct o rețea performantă dedicată exclusiv acestui tip de automobile. Comisia Europeană a aprobat un sprijin public de 53 de milioane de euro pentru stații de reîncărcare a vehiculelor cu emisii scăzute. „Comisia Europeană a concluzionat că măsura planificată de România pentru a susține crearea unei rețele de stații de reîncărcare a vehiculelor electrice respectă normele UE privind ajutoarele de stat. Măsura va contribui la reducerea emisiilor de CO2 și a altor emisii poluante, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică”, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Schema care este finanțată cu cele 53 de milioane de euro va acoperi perioada 2020-2025 și este gândită pentru a stimula investițiile în stații de reîncărcare a vehiculelor hibride plug-in și a vehiculelor electrice cu baterie cu acoperire pe zonele urbane, suburbane și rurale de pe întreg teritoriul țării. Pentru obținerea acestor granturi pot aplica toți operatorii economici care îndeplinesc anumite criterii, beneficiarii urmând a fi selectați printr-o procedură deschisă de ofertare. Fără a mai aștepta banii europeni, actorii de pe piața combustibililor au demarat deja proiecte care vizează alimentarea mașinilor electrice. Petrom, de pildă, a anunțat că va instala staţii de încărcare a maşinilor electrice în 30 de benzinării din România şi Bulgaria, în următorii doi ani. Energia furnizată va fi contra cost, dar oficialii companiei nu au avansat încă o cifră concretă. Prețul cu care rețeaua Ionity vinde kwh în spațiul UE pentru mașinile electrice este de 0,38 euro/kWh. Ministrul Mediului a declarat că noul guvern are în plan să instaleze 1.200 de stații electrice de încărcare în acest an pe autostrăzi și drumuri naționale.

Fabrică de acumulatori

Dincolo de piață de desfacere, România ar putea deveni și un actor în industria producătoare de profil. În acest moment, există doar un singur automobil care se produce la noi în țară pe tehnologii verzi, Ford Puma. Însă acesta este un mild hibrid care nu permite rularea în regim electric, ci doar o recuperare a energiei și un nivel de noxe mai scăzut. Există însă planuri pentru dezvoltarea unor facilități care să producă partea cea mai importantă și nevragică a mașinii electrice, acumulatorul. Potrivit unui document publicat de lifenews.ro, Rombat se pregătește să investească 12 milioane de euro într-o uzină de 5.000 mp lângă București, care va avea ca scop producerea de acumulatori pentru mașinile electrice. Conform sursei citate, capacitatea instalată de producție este de un milion de celule pe an sau 100 MW/oră. Aici vor fi asamblate baterii NMC de 20 Ah / 3,65 V și LFP de 20 Ah / 3,2 V. Nota de fundamentare pentru demararea proiectului precizează că peste zece ani, cota de piață a automobilului electric va fi de 50%, în condițiil în care acum, la nivelul UE, este de doar 3,1%. În Europa există deja planuri pentru devoltarea unor fabrici gigantice în Germania și Franța care vor avea o capacitate de producție de 48 gigawaţi oră, în urma unei investiții de 5 miliarde de euro. Chiar și așa, cele două megauzine vor acoperi doar maximum 15% din necesarul de acumulatori la nivelul UE.

CIFRE

- 1.000 de lei, ecobonus pentru mașini noi pe GPL

- 3.500 de lei, bonus pentru achiziția unei motociclete

- 96 gCO2/km, limita de poluare pentru un extrabonus de 1.000 de lei

 

Avantaje

- bonusuri mari

- infrastructură nouă

- investiții noi

 

Dezavantaje

- prețuri ridicate

- penurie de stații de încărcare

- ofertă limitată

 

 


 

Serviciul de email marketing furnizat de