x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Adrian Vasilescu: Băncile au adus în țară 4 miliarde de euro în timpul crizei; în situația actuală, s-ar putea să nu mai facă acest lucru

0
12 Ian 2019 - 15:45
Adrian Vasilescu: Băncile au adus în țară 4 miliarde de euro în timpul crizei; în situația actuală, s-ar putea să nu mai facă acest lucru


Acţionarii băncilor străine au adus în ţară 4 miliarde de euro în timpul crizei pentru a întări filialele din România, însă, în situaţia actuală, s-ar putea să nu mai facă acest lucru, iar, dacă băncile "o iau la vale", inevitabil întreaga economie a ţării "o va lua la vale", a declarat, sâmbătă, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).
"Regula noastră este că orice Guvern ar fi, BNR trebuie să colaboreze cu el. Şi, când poate să apară un act normativ, cum este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului de la sfârşitul anului trecut, care a pus băncile într-o reală dificultate, Banca Naţională are în primul rând datoria, înainte de a avea dreptul, are datoria, atunci când apare un riscă, să-l semnaleze. Şi din 1990 nu a fost an în care să nu apară riscuri majore pentru sistemul bancar şi ca Banca Naţională să tacă. Întotdeauna vocile de la Banca Naţională şi în primul rând vocea guvernatorului au rostit răspicat ce riscuri apar la orizont, ce pericole sunt şi cum pot fi rezolvate lucrurile", a arătat el.
Întrebat de raportul semnat de viceguvernatorul Florin Georgescu, Vasilescu a spus că ar numi acest document ca fiind un "semnal".
"Un semnal dat Guvernului şi Ministerului de Finanţe în legătură cu această ordonanţă. Era punctul de vedere al BNR. L-am auzit pe ministrul Finanţelor spunând: "A fost un material făcut de o echipă din bancă şi semnat de Florin Georgescu". Asta este o glumă! În viaţa lui, Florin Georgescu nu a semnat vreun material în care nu s-a implicat. Cum adică să semneze Florin Georgescu un material făcut de nişte băieţi şi fete din bancă?", s-a întrebat consilierul BNR.
Vasilescu s-a referit în continuare la ultimul punct din acest raport, în care oficialii BNR avertizează Guvernul să ia în considerare şi posibilitatea în care ar trebui să aibă bani pentru a salva băncile.
"S-a referit la faptul că, în toiul crizei, în foarte multe ţări, băncile au fost în pericol să cadă. Unele au şi căzut. Au fost salvate de stat, din buzunarele contribuabililor, statul nu este decât puşculiţa, iar banii vin de la contribuabili. Cine sunt contribuabilii? Locuitorii acestei ţări, companiile din această ţară, bănci, instituţii şi aşa mai departe. Ordonanţa ar putea declanşa o anumită criză în sistemul bancar. Nu aş vrea să mă pronunţ radical, într-un moment când echipe largi din Banca Naţională fac calcule", a mai spus el.
Într-un timp nu foarte lung, mai spune Vasilescu, aceste calcule vor fi terminate şi vom avea o perspectivă ştiinţifică privind cât de mare ar putea fi riscul adus de această ordonanţă şi ce pagube ar putea aduce sistemului bancar.
"Nu plânge nimeni pe umerii băncilor, dar în faţa unor realităţi certe, nu poţi să schimbi realitatea şi să spui poveşti în legătură cu băncile. Că băncile sunt lacome, în multe privinţe acesta este un adevăr", a mai arătat Vasilescu.
El a fost întrebat cum ar caracteriza băncile din România: lacome, prudente, fricoase, slabe sau puternice? "Toate la un loc, mai puţin epitetul de slabe. Sunt puternice băncile, nu sunt slabe", a răspuns responsabilul BNR.
Vasilescu a explicat cât de important a fost pentru unele ţări să salveze băncile în timpul crizei, explicând că, dacă sistemul bancar o ia la vale, obligatoriu şi inevitabil întreaga economie o ia la vale.
"Băncile din România au avut multe situaţii în timpul crizei când au fost foarte tare lovite. Băncile trebuie să aibă un anumit indicator de solvabilitate. Când acest indicator scade, se dă alarma. Înseamnă că băncile respective sunt în pericol. Ei bine, în timpul crizei, de foarte multe ori acest indicator de solvabilitate a scăzut. Foarte multe ţări, America, Marea Britanie, Germania şi foarte multe ţări dezvoltate, când au fost în pericol să vadă că indicatorii de solvabilitate din anumite bănci scad, au apelat la buzunarele cetăţenilor, la contribuabili, au adus bani la buget şi cu aceşti bani au salvat băncile. Pentru că există un fapt de la sine înţeles: dacă băncile o iau la vale într-o ţară, obligatoriu şi inevitabil întreaga economie o ia la vale după bănci. Deci ţări mari au scos bani din buzunarul cetăţenilor şi cu aceşti bani au salvat băncile, ca să salveze economiile şi să salveze ţările respective", a subliniat el.
În schimb, în România, nici măcar un singur leu nu s-a luat din buzunarul cuiva ca să fie salvată o bancă, iar acest lucru s-a întâmplat pentru că băncile-mamă au adus bani în filialele din ţară, la solicitarea BNR.
"De câte ori băncile au fost în pericol, BNR a avut un singur mod de a lucra. A chemat acţionariatul băncii respective de unde este el, de la Viena, de la Atena, de la Amsterdam, i-a chemat aici şi le-a spus: Iată, nivelul de solvabilitate scade, să aduceţi capital. Şi fără nicio excepţie au adus capital, 4 miliarde de euro au fost aduse în timpul crizei de afară în România, în timp ce şi guvernele, şi autorităţile, şi opinia publică ţipau că băncile scot bani din ţară şi îi duc afară. 4 miliarde de euro au adus acţionarii de afară să sprijine băncile de aici", a susţinut Vasilescu.
Întrebat dacă crede că acţionarii ar mai veni cu bani în situaţia actuală, el a răspuns: "Nu cred şi de aici încep riscurile".
De asemenea, Vasilescu a fost întrebat dacă a înţeles care este miza acestei taxe pe lăcomie.
"Nu, nu am înţeles. Guvernatorul a spus şi el la conferinţa de presă de acum două zile că nu a înţeles şi deocamdată nici nu are importanţă dacă înţelegem sau nu miza. Important este ce spune legea. Legea e lege", a mai spus el.
Vasilescu a evitat să facă o legătură între lipsa bugetului pentru acest an şi ordonanţa Guvernului. "Ar fi o speculaţie. Nu am nicio certitudine şi nicio posibilitate de a face calcule, deci nu pot avansa o idee în acest sens", a răspuns oficialul băncii centrale.
"Ceea ce nu stă în picioare sub niciun fel este criteriul ales, adică în funcţie de ROBOR peste 2%, de-asta eu spun că această taxă este una pe inflaţie", a adăugat el.
Reprezentantul BNR a arătat că nu sunt corecte afirmaţiile potrivit cărora ROBOR scade în urma ordonanţei. "Niciun fel de act normativ nu poate avea o asemenea viteză de reacţie. Aşa ceva este imposibil. (...) ROBOR scade într-adevăr, dar nu din ziua când s-a dat ordonanţa, ci din septembrie", a explicat Vasilescu.
El a admis că este posibil ca băncile să îşi crească marja proprie, odată cu scăderea ROBOR, astfel încât ratele pentru cetăţeni să fie în final mai mari.
"Vom trăi şi vom vedea. Ce vor face băncile nu ştiu, dar, indiferent de ce vor face băncile, Banca Naţională nu are drept de intervenţie. Repet ce am mai spus de multe ori: BNR nu este un minister al băncilor, băncile nu sunt subordonante Băncii Naţionale, BNR nu este decât un arbitru care intervine pe piaţă cu legea în mână şi spune "stop, aţi încălcat legea". Dar atâta timp cât băncile nu încalcă nicio lege, niciun drept nu are BNR de a-i spune băncii cum să-şi facă operaţiunile şi cum să-şi închege profitul", a mai arătat Vasilescu. 

AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   adrian vasilescu,   bnr

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul are prea mulţi salariaţi dar face angajări

Statul are prea mulţi salariaţi dar face angajări
Schimbarea Guvernului era aşteptată să aducă un val de concedieri în instituţiile statului. În acelaşi timp însă, unele autorităţi publice reclamă nevoie de personal şi anunţă angajări. Specialiştii...

Activele nete ale fondurilor de investiții au depășit 46 miliarde de lei

Activele nete ale fondurilor de investiții au depășit 46 miliarde de lei
Activele nete ale celor 207 fonduri deschise şi închise, locale şi străine, au crescut în luna septembrie cu 1,4%, până la nivelul de 46,5 miliarde de lei (9,8 miliarde de euro), înregistrând o creştere de 11%...

Curs valutar 18 octombrie 2019: Leul s-a depreciat în raport cu principalele valute

Curs valutar 18 octombrie 2019: Leul s-a depreciat în raport cu principalele valute
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, vineri, un curs de 4,7556 lei pentru un euro, în creştere cu 0,06 bani (+0,01%) faţă de cotaţia anterioară, de 4,7550 lei/euro. De asemenea, leul s-a depreciat şi ...

Testele cu cărbune sărac în sulf la Termocentrala Mintia sunt bune. Vor fi respectate normele de mediu

Testele cu cărbune sărac în sulf la Termocentrala Mintia sunt bune. Vor fi respectate normele de mediu
Primele teste de la Termocentrala Mintia, în care a fost utilizat cărbune importat din Indonezia, cu un conţinut redus de sulf, sunt în parametrii normali în ceea ce priveşte arderea, susţin...

Locuri de muncă vacante în domeniul medical, în București (127 posturi)

Locuri de muncă vacante în domeniul medical, în București (127 posturi)
127 de locuri de muncă vacante în domeniul medical, în București (127 posturi). Află cum poți să aplici și care sunt condițiile de concurs. Asistent medical generalist debutant PL Spitalul Clinic de...

APIA a început plata ajutorului de stat pentru motorină

APIA a început plata ajutorului de stat pentru motorină
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferent perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2019...

CFR trebuie să semneze contractul pentru tronsonul București-Sighisoara, altfel pierde 800 milioane de euro

CFR trebuie să semneze contractul pentru tronsonul București-Sighisoara, altfel pierde 800 milioane de euro
CFR SA, ca autoritate contractantă, are dreptul să semneze contractul pentru modernizarea tronsonului Braşov-Sighişoara, loturile 1 (Braşov-Apaţa) şi 3 (Caţa-Sighişoara), în caz contrar se va pierde o...

Alertele cibernetice, în creştere

Alertele cibernetice, în creştere
Numărul alertelor de securitate colectate şi procesate de către Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) a ajuns la 1.805, în primele nouă luni ale anului, în timp ce...

Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene: Puținii bani europeni pe care îi primim vor merge la autostrada Pitești-Sibiu

Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene: Puținii bani europeni pe care îi primim vor merge la autostrada Pitești-Sibiu
Puţinii bani alocaţi pentru infrastructura României de către Comisia Europeană în viitorul exerciţiu bugetar vor fi direcţionaţi către proiectul autostrăzii Piteşti-Sibiu, a declarat...

Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului

Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului
Leul s-a depreciat, joi, în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7550 lei, mai mult cu 0,13 bani (+0,03%) faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda unică...

Japonezii investesc în uzina pe care au năşit-o în 1969

Japonezii investesc în uzina pe care au năşit-o în 1969
Tradiţia colaborării dintre teleormăneni şi japonezi, veche de 50 de ani, se întăreşte cu o nouă infuzie de bani. Concernul nipon JTEKT, care deţine fabrica de rulmenţi Koyo România, fosta Rulmentul...

Românii, tot mai puţini şi bătrâni

Românii, tot mai puţini şi bătrâni
Politicile guvernamentale din ultimii ani pentru creşterea natalităţii şi de atrage înapoi acasă a românilor plecaţi peste hotare au eşuat. Migraţia se menţine la cote ridicate, România fiind ţara de unde...

Lipsa constructorilor transformată într-o afacere

Lipsa constructorilor transformată într-o afacere
Galerie Foto Piaţa construcţiilor în România este în continuă creştere. Conform INS, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul total al lucrărilor de construcţii a...

BCR va opri temporar sistemul informatic pentru carduri

BCR va opri temporar sistemul informatic pentru carduri
Banca Comercială Română (BCR) opreşte sistemul informatic care gestionează operaţiunile cu carduri, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 18-19 octombrie 2019, potrivit unui comunicat al băncii. În intervalul...

Un român mănâncă 100 de kilograme de pâine pe an și 58 de kilograme de carne

Un român mănâncă 100 de kilograme de pâine pe an și 58 de kilograme de carne
Pâinea şi produsele de franzelărie reprezintă unul din alimentele de bază pentru români, anul trecut consumul mediu lunar fiind de 8 kilograme, ceea ce înseamnă 96,5 kilograme de persoană pe an, potrivit un...
Serviciul de email marketing furnizat de