Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai întâi a fost o cetate. Apoi, devenind cu timpul reşedinţă domnească, au început să se stabilească aici boierii, dregătorii, negustorii, meşteşugarii, în Târgul din Lăuntru. S-au ridicat hanuri, au apărut străzi, apoi hoteluri cochete, până la edificii bancare, semeţe şi astăzi în centrul vechi al Bucureştilor. Povestea urbei continuă, cu un labirint cultural demn de a fi descoperit.
Clădirea Băncii Agricole Române, cu faţade în stil neoclasic, este continuată, pe Strada Lipscani, de Banca de Scont, construită la 1903, după planurile arhitectului Otto Maugsch. Tot pe Lipscani, o altă clădire bancară sfidează timpul, impunându-şi stilul pe care i l-a dat arhitectul G.M. Cantacuzino, îmbinând limbajul renascentist cu cel funcţional al unei instituţii financiare. Este Banca Chrissovelloni, ridicată între 1923 şi 1928, intrată în patrimoniul BNR în anii ’40 ai secolului trecut. O altă clădire impunătoare este fosta Bancă Franco-Română, ridicată după planurile arhitectului Cristofi Cerchez în stil electic, cu elemente neoromâneşti, unde astăzi funcţionează Centrul Ceh. Iar şirul bijuteriilor arhitecturale cu o vastă istorie în spate poate continua, cu prinţi şi prinţese, conţi şi contese, baluri pline de fast, comerţ înfloritor, generaţii de meşteşugari şi de negustori. Cu trăsuri şi rochii cu crinolină, bijuuri extravagante, pălării înflorate, hangii şi hangiţe, fiecare cu ofurile lor, cu zâmbetele lor întipărite parcă în piatră, cu povestea vieţii lor, legată într-un fel sau altul de urbe. Poveştile Bucureştilor le pot concura chiar pe cele ale Şeherezadei.
Astăzi, centrul vechi pare uitat în paragină şi neglijat, însă Primăria Capitalei s-a apucat deja de reconstrucţia lui, iar în scurt timp va deveni una dintre principalele atracţii turistice ale României. Până atunci va mai trece un timp în care şantierele vor face greu accesibile toate monumentele care ascund între zidurile lor istoria. Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic (AMPT), din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, a început promovarea imaginii Bucureştiului ca oraş al turismului cultural, printr-o serie de evenimente care sunt menite să atragă atenţia românilor, dar şi turiştilor străini către oraşul neştiut care merită să fie descoperit la fiecare pas. Cel mai recent eveniment a fost organizat în Pasajul Universităţii, pe 7 aprilie, când trecătorii au putut citi o mică parte din vasta istorie a Capitalei pe panouri cu descrieri şi fotografii, dar şi în „gazeta” Bucureştiului cultural, pe care mici „Gavroche” au împărţit-o curioşilor.
Labirintul cultural construit în Pasajul Universităţii a adunat zeci de bucureşteni, dar şi turişti străini care erau în trecere prin centrul Capitalei, toţi fiind încântaţi să descopere o istorie necunoscută. Primăria Capitalei doreşte să promoveze Bucureştiul ca destinaţie turistică, dar şi să le ofere cetăţenilor posibilitatea de a se exprima şi de a-i adresa primarului sugestii în fiecare lună, pentru că acest gen de evenimente vor deveni lunare, urmând să se desfăşoare în acelaşi loc. „Ideile dumneavoastră despre acest oraş, felul în care vedeţi viitorul centrului istoric, propunerile sau reclamaţiile pe care le aveţi sunt binevenite pentru noi. Este greu să faci şedinţă cu două milioane de cetăţeni, dar vă propunem ca în fiecare lună, pe data de 7, să venim aici, în mijlocul dumneavoastră, şi să vă ascultăm.
Domnul primar vă va vedea pe fiecare în parte şi va încerca să găsească soluţii pentru toate sugestiile şi reclamaţiile. Cei care doresc să lase un număr de telefon vor fi contactaţi”, a explicat Mihai Guţanu, şeful biroului Turism din cadrul Primăriei Capitalei. Evenimentul a fost gândit astfel încât să atragă periodic locuitorii Capitalei care au ceva de spus autorităţilor. La prima întâlnire, mulţi au vorbit despre centrul vechi al Capitalei prin care se plimbau în tinereţe cu plăcere şi chiar „cu pietate”, transmiţându-i primarului Sorin Oprescu unele idei pentru reconstruirea zonei. În cadrul evenimentului „Bucureşti – Noul Centru Vechi”, expoziţia „Labirint Cultural” a putut fi vizitată până pe 10 aprilie de toţi cei care au traversat Pasajul Universităţii.
„Această expoziţie este dedicată celor care îşi propun cunoaşterea şi recunoaşterea patrimoniului cultural şi turistic al Capitalei. Mesajele cetăţenilor sunt înregistrate audio-video şi puse la dispoziţia Consiliului General şi a primarului general al municipiului Bucureşti”, a mai precizat Mihai Guţanu. Povestea centrului istoric al Capitalei nu se va opri aici, ci se vor ţese alte şi alte istorii între zidurile sale enigmatice.
