x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Construcţii şi Proprietăţi Câte fabrici comuniste sunt cluburi ale morţii

Câte fabrici comuniste sunt cluburi ale morţii

de Alina Botezatu    |    02 Noi 2015   •   22:52
Câte fabrici comuniste sunt cluburi ale morţii
Sursa foto: Victor Stroe
Din ce în ce mai multe cluburi au început să fie deschise în fostele fabrici comuniste, în special în cele apropiate de centrul marilor oraşe. Acestea au un şarm aparte, datorită cărămizilor, aspectului industrial, dar şi avantajul că pot fi închiriate la preţuri mai mici, chiar şi de zece ori, decât spaţiile comerciale.
 
Virgil Horvat, unul dintre acţionarii Clubului Fabrica, şi partenerii acestuia aveau, acum opt ani, un club şi căutau un spaţiu în care să poată fi găzduite concerte, adică să permită amenajarea unei scene care să fie vizibilă pentru cât mai multe persoane. Singurul spaţiu corespunzător găsit atunci a fost locul fostei fabrici de şosete Apollo, aflat în strada 11 iunie numărul 50, aproape de centrul Bucureştiului. Au închiriat iniţial doar o parte, dar acum au ajuns la întregul spaţiu, de peste 2.000 de metri pătraţi, din care mare parte este subînchiriat unor maga­zine. La un concert, pot fi în jur de 300 de persoane care văd scena, ne-a precizat Horvat. „Fostele fabrici sunt cam deza­fectate şi nu pot fi folosite aşa cum sunt, dar depinde şi de cum au fost păstrate de acţionari”, a adăugat Horvat. Investiţia iniţială în recondiţionarea fostei fabrici de şosete a fost de 125.000 de euro, dintr-un credit, care a inclus instalaţia de aclimatizare, de sonorizare, mobilier, utilare etc.
 
Reconversia ruinelor
Arhitectul Radu Teacă ne-a precizat că fostele fabrici sunt adecvate să fie amenajate pentru evenimente publice, dacă au structura de rezistenţă bună, pentru că dispun de spaţii largi. Unele dintre fabricile construite în perioada interbelică sunt şi monumente istorice. „Avem o moştenire industrială care este inclusă în patrimoniu, cum ar fi, în Bucureşti, Malaxa, actualul Faur. Conservarea şi conversia acestor spaţii reprezintă un trend în Europa şi America. Ele au un şarm, datorită cărămizilor pline, rezis­tente, şi care prin restaurare arată ca şi cum ar fi făcute astăzi. Restaurarea acestora este, de multe ori, mai scumpă decât în cazul celor noi”, a detaliat Teacă. Circa 400 de fabrici şi spaţii din perioada comunistă, care în prezent sunt abandonate sau folosite parțial, pot fi reconvertite în spaţii culturale, inclusiv cluburi, potrivit unui studiu realizat de o echipă de profesori şi studenți de la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură „Ion Mincu” din București.
 
Fabricile pot fi trans­formate în cluburi, pentru că se află suprateran, au spaţii largi şi au sau pot fi făcute uşi de evacu­are mari, iar pereţii la exterior pot fi trataţi în aşa fel încât să aibă rezistenţa la incendiu impusă de norme.
Radu Teacă, arhitect
 
Este o idee ca fostele fabrici să fie recondi­ţionate în spaţii de evenimente şi alte activităţi, dacă îndeplinesc normele de siguranţă.
Virgil Horvat, acţionar Club Fabrica
 
Transformarea fostelor hale în cluburi e în trend de doi-trei ani
Nume
Fostă fabrică
Oraş
Club Fabrica
Apollo
Bucureşti
Club B52
Apollo
Bucureşti
Club Salsa
Pionierul
Bucureşti
Club Energiea
Tipografia Energiea
Bucureşti
Hala Balanţa
Fabrica de cântare
Sibiu
Boiler Club
Fabrica de pensule
Cluj
Daos Club
Hala mecanică
Timişoara
    

×