Cum era să facă Guvernul ordine pe piaţa construcţiilor

Haosul urbanistic este generalizat în România. În mijlocul zonelor rezidenţiale de vile răsar peste noapte blocuri, benzinăriile sunt amplasate sub geamurile caselor şi viceversa, mastodonţii din sticlă şi oţel se construiesc fără a se ţine cont de arhitectura zonei şi de regimul de înălţime, iar exemplele ar putea continua. Un adevărat ghiveci urbanistic la a cărui realizare autorităţile locale au pus din plin umărul de-a lungul anilor, fiind principalele vinovate. Executivul a pregătit încă din vară un act normativ care să facă ordine în zona construcţiilor, dar el s-a pierdut prin hăţişul legislativ. S-a pierdut sau a fost rătăcit voit când unii au înţeles ce ar însemna aplicarea noului act legislativ.

Cum s-au făcut PUZ-urile, cum s-au dat aprobările pentru construcţii, în general, sunt întrebări la care nimeni nu a fost prea interesat să găsească răspunsuri. Nu de puţine ori primăriile au închis ochii la neregulile de pe piaţa construcţiilor, preferând să lase urbanismul la cheremul investitorilor. Scuza lor preferată este că nu au personal care să verifice dacă realitatea din teren coincide cu cea din documente. În acest context, Executivul a pregătit încă din vară „Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii”. Un proiect care este considerat ca fiind unul prioritar şi asumat ca atare de Executiv, aflăm din expunerea de motive, dar care a fost lăsat la dospit.

Exces de PUZ-uri derogatorii

Executivul atrage atenţia că, în prezent, s-a ajuns la situaţia în care numeroase PUZ-uri sunt considerate ca fiind „derogatorii”, toate acestea în condiţiile în care categoria de „PUZ derogatoriu” a fost introdusă în lege ca o excepţie, nu ca o regulă. La vremea respectivă, excepţia a fost necesară deoarece dinamica economică sau oportunităţile de investiţii puteau fi diferite de scenariul de dezvoltare avut în vedere la momentul elaborării PUG (Planul Urbanistic General). În realitate, cu precădere în marile oraşe (unde există şi interes în promovarea investiţiilor imobiliare), se elaborează PUZ-uri care reglementează o singură parcelă, de cele mai multe ori chiar cea a investitorului privat. Autorităţile se fac că uită că PUZ-ul este parte integrantă din PUG şi nu se referă la o parcelă, ci la o zonă. Această practică este o forţare a cadrului legal şi este generată de lipsa de capacitate sau de interes a autorităţilor administraţiei publice locale în elaborarea PUG şi PUZ sau, în multe cazuri, de favorizarea intereselor dezvoltatorilor imobiliari (prin aprobarea sau blocarea anumitor PUZ-uri), se precizează în textul proiectului de OUG.

Toată această situaţie - elaborarea de PUZ-uri pentru o anumită parcelă - a condus la abuzuri şi corupţie, la o dezvoltare incorectă/incoerentă a localităţilor, precum şi la generarea a numeroase litigii între proprietari şi vecini - proiectul de OUG

Apariţia construcţiilor ilegale, blocată

Pe lângă majorarea cuantumului amenzilor aplicate pentru încălcarea prevederilor legale, proiectul de ordonanţă mai precizează că nu mai pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.  Singura excepţie care ar urma să fie acceptată este reglementarea situaţiei aşezărilor locuite de populaţii aflate în condiţii de sărăcie extremă.

Principalele aspecte vizate

Prin modificările propuse de OUG se urmăreşte armonizarea textelor din cele două legi în vederea creşterii responsabilităţii factorilor din domeniu începând de la nivelul administraţiei publice şi până la entităţile emiţătoare de avize pentru proiectanţi şi constructori. Totodată, OUG vizează clarificarea şi consolidarea atribuţiilor de control pentru întărirea disciplinei în domeniul urbanismului şi construcţiilor, precum şi accelerarea proceselor investiţionale prin reducerea birocraţiei, inclusiv prin stabilirea unui plan gradual de implementare a sistemelor de e-guvernare în domeniu.

Ca o noutate, OUG introduce posibilitatea ca Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) să atace direct în instanţele de contencios documentaţiile sau autorizaţiile ilegale. În prezent, doar prefectul are explicit această calitate. În multe situaţii, prefecţii nu dau curs sesizărilor ISC, iar controlul rămâne fără rezultate.

Clarificarea şi consolidarea atribuţiilor de control

- clarificarea atribuţiilor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC);

- stabilirea modalităţii de colaborare între MDRAP, ISC şi autorităţile locale, în vederea asigurării disciplinei în domeniu;

- stabilirea obligaţiei ca ISC să oprească lucrările în condiţiile în care constată că acestea se realizează cu încălcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calității în construcții, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise.

La noi este un haos. De exemplu, Viena are un singur plan, echivalentul Planului Urbanistic General. Noi avem trei: planul general, zonal şi de detaliu. Acolo este mult mai uşor de controlat pentru că toate atribuţiile sunt la Primăria Vienei. La noi, controlul este distribuit la Primăria Generală a Capitalei şi la primăriile de sector - Radu Zilişteanu, analist imobiliar.

Cele mai mari amenzi pentru încălcarea prevederilor privind urbanismul şi regulile în construcţii vor ajunge până la 100.000 de lei, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice