x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Creatorii de „joburi” în zone defavorizate

Creatorii de „joburi” în zone defavorizate

de Diana Scarlat    |    26 Noi 2019   •   13:17
Creatorii de „joburi” în zone defavorizate

Oameni care până acum câțiva ani nu au lucrat niciodată și nici nu s-ar fi gândit că ar putea deveni angajați-model au fost ajutați să se specializeze în meserii de care este nevoie astăzi. Câteva idei de dezvoltare a unor zone uitate de lume și crearea unor întreprinderi i-a transformat în angajați productivi sau chiar în antreprenori. S-a creat și o formulă foarte productivă de comunitate, pe baza proiectului integrat care a adus noi întreprinderi și locuri de muncă, iar astăzi se poate vorbi despre o nouă cultură organizațională specifică acestei nișe, care poate fi comparată cu aceea din mediul corporatist.

Un proiect integrat care a scos „la lumină” o zonă defavorizată este „Traisarel Demno Anda Cheud - Servicii integrate pentru o viață demnă Satul Cheud”. Un proiect care părea fantasmagoric, nu mai departe de anul 2017, pentru localitatea din județul Sălaj în care nimeni nu lucra. Astăzi, 150 de etnici romi, care nu au fost deloc sau foarte puțin angajați în muncă, au astăzi locuri de muncă. Au fost create prin proiect 69 de locuri de muncă, pentru oamenii din localitate, inclusiv pentru femei, iar 10 idei de afaceri au primit finanțare astfel încât meșteșugarii din comunitate au devenit antreprenori, ducând mai departe îndeletnicirile tradiționale, specifice comunității rome din Cheud, creând, la rândul lor, alte 20 de locuri de muncă pentru membrii comunității.

De la comunitate la corporație și înapoi

Ideea de a lega principiile culturii organizaționale de cea a comunităților locale tradiționale este una de succes și chiar salvatoare pentru zonele defavorizate. Practic, se aplică la nivelul comunității principiile care s-au impus în mediul corporatist, dar care, la rândul lor, provin tot de la formele de bază ale organizării sociale. Astfel, localitatea care deja are o comunitate tradițională, bine închegată, se transformă într-o mare întreprindere, unde toți membrii comunității sunt și se simt într-o mare familie. Succesul proiectului integrat de la Cheud arată că principiile de bază ale funcționării comunităților tradiționale sunt compatibile cu cele ale culturii organizaționale, iar rezultatele sunt vizibile, pentru că s-a reușit inclusiv schimbarea mentalității loclnicilor care acum lucrează împreună, pentru bunăstarea tuturor.

Schimbarea mentalității tradiționaliștilor

Proiectul a început în 2017 și va continua până în 2020, iar în acest interval au fost planificate servicii grupate în șapte tipuri de activități: creșterea nivelului de educație, cursuri de inițiere și calificare profesională, consiliere, plasare și angajare pe piața muncii, stimularea antreprenoriatului prin finanțarea unor planuri de afaceri, servicii psiho-sociale și medicale, mai ales de educație pentru menținerea sănătății. De asemenea, trecerea în legalitate a proprietăților locative, reparații ale caselor, combaterea discriminării și promovarea multiculturalismului. „Sunt trei parteneri ai proiectului, care și-au stabilit servicii și activități în funcție de domeniile pentru care au competență și experiență. Asociația ASSOC, prin echipa de practicieni, este responsabilă cu asistența psiho-socială, cu sprijin pe dezvoltarea antreprenoriatului, plasarea pe piața muncii, combaterea discriminării și promovarea multiculturalismului. În perioada de implementare, ASSOC asigură transferul de experiență pe componenta de furnizare a asistenței psiho-sociale către partenerul Primăria Năpradea, pentru ca acesta, după finalizarea proiectului, să aibă cunoștințele necesare pentru a continua pentru comunitate acest tip de serviciu social”, explică reprezentanții asociației.

Întreprinderi sociale cu pricipii corporatiste

ASSOC nu e „la prima abatere” de acest fel. De numele acestei asociații se leagă întreprinderi sociale de mare succes, deschise la Baia Mare, printre care și un restaurant care are și sservicii de catering, unde lucrează doar persoane cu dizabilități. Și în acele comunități s-a creat, prin înființarea întreprinderilor, o cultură organizațională asemănătoare cu aceea de la Cheud. Angajații se simt „acasă”, se simt în familie și știu că lucrează pentru ei. Este același tip de comunicare ca în mediul corporatist, însă mult mai aproape de realitate, pentru că, în aceste tipuri de organizații, angajații sunt legați de la început de întreprindere și de locurile lor de muncă. Este o nouă abordare a filosofiei muncii, în spirit comunitar, care duce înapoi, la originile sale, chiar cultura organizațională pe care o regăsim în mediul „corporate”. Acum se pregătește un nou pas, pentru că proiectul de la Cheud a fost selectat pe lista scurtă a finaliștilor la concursul European Social Sevices Awards, competiție care reunește organizații internaționale publice și private din domeniul social. ASSOC concurează pentru titlul categoriei „Echipe de excepție”, alături de practicieni din Malta, Lituania, Spania, Marea Britanie și Bulgaria. Un juriu specializat a selectat echipa proiectului Cheud în finala ESSA 2019, iar acum are loc votul final pe care trebuie să îl dea publicul (https://essa-eu.org/vote/).

Proiectul a arătat locuitorilor unei comunități marginalizate că sunt importanți atât pentru instituțiile statului, cât și pentru ONG-uri și că pot să se dezvolte pe diferite paliere ale vieții. A convins investitori să creeze locuri de muncă, într-o zonă considerată neatractivă economic și a influențat decizia multor adulți, inclusiv femei rome între 45 – 50 de ani, de a nu mai munci sezonier și fără forme legale.

 

Bianca Pricop Sălăgean, manager proiect

 

 

 

×
Subiecte în articol: creatori joburi