Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creanţa de 250 de milioane de euro către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va fi convertită în acţiuni ale statului la Oltchim în timpul insolvenţei, iar Oltchim are o şansă să fie viabil, dar nu va mai funcţiona cu 18 secţii şi peste 3.000 de angajaţi, a declarat aseară premierul Victor Ponta la Realitatea TV.
El a spus că deşi statul câştigase dreptul de a converti creanţa în acţiuni, acţionarul minoritar PCC SE a blocat procesul, având 32% din acţiuni. “Oltchimul are o şansă de fi viabil – nu toate cele 18 secţii – în măsura în care, pe proceduri, administratorul judiciar încearcă să şteargă practic datoriile care nu sunt justificabile”, a spus premierul. Oficialul s-a arătat sceptic cu privire la posibilitatea ca toţi cei peste trei mii de angajaţi ai combinatului să-şi poată păstra locurile de muncă.
“Nu cred că cineva va revitaliza Oltchim la dimensiunea de peste trei mii de angajaţi, dar o parte importantă din Oltchim poate fi revitalizată printr-o investiţie privată şi prin tăierea celorlalte contracte căpuşă. Multe au şi fost tăiate de altfel“, a adăugat premierul.
Oltchim a intrat în insolvenţă la finele lunii ianuarie. Administratorul judiciar este firma Rominsolv, deţinută de avocatul Gheorghe Piperea. Acesta va prezenta la jumătatea lunii aprilie un raport privind situaţia companiei şi vor fi stabilite măsurile ce pot fi adoptate în acest caz, conform scrisorii de intenţie convenite de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional.
Ştergere de datorii
Piperea declara într-un interviu recent pentru cursdeguvernare.ro ca "după toate probabilităţile" creanţa de 250 de milioane de euro şi cea de 150 de milioane de euro către Electrica vor fi şterse ca urmare a planului de reorganizare. "Nimeni nu ar trebui să se sperie de faptul că dintr-un foc se şterg 400 de milioane de euro, pentru că până la urmă toţi suntem contribuabili şi ne interesează ce se întâmplă cu aceşti bani.
Trebuie făcută o comparaţie între ce ar însemna falimentul Oltchim şi ce ar însemna restructurarea Oltchim cu ştergerea acestor 400 de milioane de euro.
Falimentul ar însemna nu doar ştergerea acestor datorii de 400 de milioane de euro, ci ştergerea probabil a 90% din datoriile pe care le are Oltchim. Pentru că în faliment se vând activele, iar activele vandabile la Oltchim probabil că sunt în jur de 100 de milioane de euro.
Chiar şi băncile, în situaţie de faliment, vor obţine din creanţele lor probabil undeva sub 50%. Dar nu ăsta este cel mai grav lucru. Cel mai grav lucru este că dispariţia unui astfel de colos duce nu doar la dispariţia unui număr de 3.300 de locuri de muncă, care ele însele înseamnă taxe, impozite, contribuţii şi aşa mai departe. Dispărând, nu doar că nu mai e contribuabil omul respectiv, dar e şomer, costă statul. Dispărând salariile respective, nu mai poate să-şi plătească datoriile la bănci, spre exemplu. Nu e vorba doar de cei 3.300 de salariaţi de la Oltchim, ci e vorba de probabil 20.000 de slariaţi din industria pe orizontală care depinde de Oltchim.
20.000 de locuri de muncă înseamnă 20.000 de contribuabili, 20.000 de debitori la bănci, 20.000 de consumatori care plătesc TVA. Asta înseamnă consecinţele falimentului Oltchim", declara Piperea în interviu.
Privatizare pe modelul General Motors
El a dat exemplu Petrom şi ArcelorMittal, unde statul a şters datorii iar acum acestea sunt exemple de ceea ce înseamnă cotnribuabili uriaşi. Piperea a mai spus că privatizarea se va face în insolvenţă pentru a putea folosi beneficiile acesteia, iar în acest moment există două modele asupra cărora se lucrează: fie statul vinde pe un euro şi cere noului proprietar investiţii de 150 de milioane de euro; fie se utilizează metoda General Motors - adică se vor separa activele bune de cele rele. Ulterior un investitor va prelua "Oltchim II". Piperea a spus că înclină către cel de-al doilea scenariu.
Consiliul Concurenţei va fi sezizat în problema alimentării cu propilenă
Administratorul judiciar a mai afirmat criptic că "va informa Consiliul Concurenţei" cu privire la alimentarea cu propilenă de la Arpechim. El nu a numit direct Petrom, dar a spus că "doi furnizori români au fixat preţul pe tona de propilenă cu vreo 300 de euro mai mult decât un furnizor rus" din motiv că "le trebuie lor propilena şi nu vor s-o vândă la Oltchim".
