x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Deprofesionalizarea și experții doar pe bază de diplomă

0
Autor: Diana Scarlat 19 Noi 2019 - 13:17
Deprofesionalizarea și experții doar pe bază de diplomă
Vezi galeria foto


Problema creării „pe bandă rulantă” a unor așa-ziși experți, prin fondurile europene și nu numai, a făcut posibilă apariția unei piețe paralele a specialiștilor, care îngreunează activitatea celor care cred că pot face recrutare fără un head-hunter priceput. Piața a fost invadată, după anul 2007, de specialiști doar „pe hârtie”, care nu pot face față cerințelor domeniilor pentru care și-au primit diplome de specializare, dar apar în baze de date ale firmelor de recrutare. Rezultatele au început să se vadă după șapte-opt ani de la lansarea cursurilor finanțate prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), dar nespecialiștii cu diplome vin și din mediul universitar, uneori.

Deprofesionalizarea și acordarea unui număr imens de diplome bulversează piața de HR din România. Cele mai multe probleme apar la experții care au fost formați cu ajutorul proiectelor europene, dar și din unele facultăți se nasc nonspecialiști care ajung să pună piedici activității în instituțiile statului sau în companiile private, pentru că pur și simplu nu știu ce ar trebui să facă în meseria lor. Calitatea de expert pentru diverse domenii de activitate s-a obținut foarte ușor, cât timp au existat sute de proiecte POSDRU. Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) a pierdut controlul asupra acestor specializări încă în anul 2012, când deja nu se mai știa numărul diplomelor obținute prin cursuri de formare profesională, mai ales pentru specializare prin cursuri de scurtă durată. Se suspectează că pe piață ar fi și câteva mii de diplome false, dintre care unele au ieșit la iveală în cazurile de scandal cu asistenți medicali sau bucătari, ospătari și alte categorii.

 

Cum se stabilește monopolul

 

Tot în ultima vreme, au intrat pe piață și foarte mulți experți în Comunicare și PR, mulți fiind formați cu ajutorul unor cursuri cel puțin îndoielnice, dar care au diplome și, mai mult, chiar au avut prioritate la ocuparea unor posturi în proiectele cu finanțare din fonduri europene. În anul 2011, firmele care deja monopolizaseră piața de consultanță pentru astfel de proiecte și finanțări au reușit să modifice regulamentele și, în unele cazuri, ghidul solicitantului, sau au scris propriile proiecte „cu dedicație”, astfel încât să poată lucra pe componenta de Comunicare din aceste proiecte doar cei formați în circuitul lor. Și astfel s-a ajuns la situații aberante în care un adevărat expert în Comunicare și PR, cu 15 ani de experiență în țară și în străinătate să nu poată ocupa un post de comunicator într-un proiect finanțat prin POSDRU, pentru că o condiție de eligibilitate era să fi lucrat cel puțin trei ani în proiecte POSDRU, chiar dacă experiența profesională a celor din piață era net superioară, iar adevărații experți puteau dovedi cu propriile rezultate profesionale că sunt mai buni decât cei formați prin cursuri de scurtă durată.

 

„Coach”, doar cu titlul, nu și cu expertiza

 

Și în privința cursurilor și a trainingurilor pentru angajați se poate observa aceeași situație, nu doar în proiectele cu finanțare europeannă și nu doar la instituțiile statului, ci chiar în mediul privat. Astfel, recrutorii au început să lucreze aproape exclusiv cu bazele de date furnizate de companiile care vând cursuri de formare și nu cu specialiști care-și dovedesc performanța prin rezultatele obținute în timp. De exemplu, dacă o companie vrea să le ofere angajaților coaching, de cele mai multe ori va apela direct la o bază de date care îi include pe cei care au obținut diploma de coach la anumite firme care fac aceste cursuri, fără a mai verifica performanțele acestora și experiența profesională. „Cum altfel să știm să selectăm un specialist, dacă nu apare în bazele de date? Aceste instrumente ne ajută să găsim ceea ce căutăm. Nu putem ghici că pe piață există specialiști mai buni, dacă ei nu sunt în aceste baze de date”, explică un head-hunter. Cu toate acestea, tocmai comoditatea care-i determină pe recrutori să folosească doar baza de date a unor diplome îi ajută pe cei deprofesionalizați să pătrundă pe o piață în care nu au prea multe de spus. Cei care au devenit coach se împart în două mari categorii: psihologi care și-au mai făcut o specializare, pentru a fi în pas cu tendințele momentului, dar și oameni care nu au nici măcar cunoștințe elementare de psihologie sau de cultură organizațională, dar au plătit o sumă destul de mare - circa 3.500 de euro - pentru a ajunge într-o bază de date relevantă

Aberațiile legislative pentru formarea profesională

O altă situație de monopol a fost stabilită prin introducerea standardelor ocupaționale în anumite domenii, fără posibilitatea de a echivala expertiza celor care au lucrat în acele domenii. Un exemplu este formatorul pentru adulți, care trebuie să facă un curs de specializare, de scurtă durată, chiar dacă este sau a fost profesor, deci a parcurs inclusiv un modul de șase semestre de psiho-pedagogie și metodică, la facultate. Excepție fac doar cadrele universitare. La fel se întâmplă și în cazul polițiștilor care trebuie să facă un curs de specializare pentru a deveni detectivi particulari, chiar dacă asta se întâmplă după ce ies la pensie, având peste 20 de ani de experiență ca anchetatori și performanțe deosebite, în timp ce „profesorii” lor sunt tineri cu vârsta uneori mai mică decât experiența profesională a celor pe care-i „formează”.

Citeşte mai multe despre:   fonduri europene,   recrutare

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ANAF organizează sesiuni de asistență pentru contribuabili

ANAF organizează sesiuni de asistență pentru contribuabili
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va organiza, în perioada decembrie 2019 - ianuarie 2020, mai multe sesiuni de asistenţă pentru contribuabili şi reprezentanţii acestora, în cadrul cărora vor...

Cât plătesc românii pe biletele de avion în perioada sărbătorilor de iarnă

Cât plătesc românii pe biletele de avion în perioada sărbătorilor de iarnă
Preţul mediu plătit de către români pe un bilet de avion, în perioada sărbătorilor de iarnă, este de 151 de euro, iar zborurile cu plecare în decembrie 2019 vor înregistra, până la finalul anului, creşteri...

Marius Budăi: A costat un miliard de euro intervenţia BNR pentru a ţine cursul valutar sub 5 lei

Marius Budăi: A costat un miliard de euro intervenţia BNR pentru a ţine cursul valutar sub 5 lei
Intervenţia Băncii Naţionale a României pentru susţinerea cursului leu în raport cu moneda unică europeană a costat România peste un miliard de euro, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la...

Curtea de Conturi a României a semnat un acord de consultanţă cu Banca Mondială

Curtea de Conturi a României a semnat un acord de consultanţă cu Banca Mondială
Curtea de Conturi a României  şi Banca Mondială au semnat în această săptămână un Acord de Servicii de Consultanţă Rambursabile pentru o durată de 34 de luni, potrivit unui comunicat al Curţii de...

Aeroportul Henri Coandă urcă în topul celor mai aglomerate aeroporturi din UE

Aeroportul Henri Coandă urcă în topul celor mai aglomerate aeroporturi din UE
Un număr de 13,819 milioane de pasageri au tranzitat, în 2018, Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, în creştere cu 7,9% comparativ cu 2017, ceea ce îl plasează pe locul 34 în clasamentul celor mai aglomerate...

Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei va monitoriza preţul carburanţilor după eliminarea supraaccizei

Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei va monitoriza preţul carburanţilor după eliminarea supraaccizei
Consiliul Concurenţei va monitoriza piaţa carburanţilor, astfel încât eliminarea supraaccizei să ducă la o scădere corespunzătoare a preţurilor în benzinării, a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Chiriţoiu,...

Data până la care pot fi depuse cererile pentru ajutorul de stat de către crescătorii de animale

Data până la care pot fi depuse cererile pentru ajutorul de stat de către crescătorii de animale
Fermierii români pot depune până la data de 16 decembrie 2019, inclusiv, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2020, a anunţat Agenţia de...

România are una dintre cele mai mici și îmbătrânite flote aeriene din UE

România are una dintre cele mai mici și îmbătrânite flote aeriene din UE
Companiile de transport aerian din Uniunea Europeană aveau în anul 2017 o flotă compusă din 6.711 avioane utilizate pentru transportul de pasageri sau marfă, aproape o cincime din această flotă (1.312 avioane sau...

Fermierii trebuie ajutați să adere la agricultura digitală

Fermierii trebuie ajutați să adere la agricultura digitală
Agricultura devine digitală, totul în jurul nostru este în schimbare şi, din acest motiv, fermierii trebuie să fie ajutaţi să intre în această zonă, a declarat Valerian Iştoc, director de dezvoltare şi...

Majoritatea românilor au acces la internet de acasă

Majoritatea românilor au acces la internet de acasă
Peste trei sferturi dintre gospodăriile din România, respectiv 75,7%, au acces la reţeaua de internet de acasă în 2019, în creştere cu 3,3 puncte procentuale faţă de anul anterior, potrivit Institutului...

Economia creşte în ritmul prognozat de UE

Economia creşte în ritmul prognozat de UE
Economia României a urcat, în primele nouă luni din 2019, cu un ritm similar celui prevăzut în cea mai recentă prognoză a Comisiei Euopene pentru întregul an în curs. Consumul final efectiv total are un aport...

Noile polițe RCA: și lovit, și pus să plătești jumătate din reparații

Noile polițe RCA: și lovit, și pus să plătești jumătate din reparații
Compania de asigurări Euroins continuă să aplice propriile reguli în relaţia cu clienţii săi, deşi acestea încalcă Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto şi Norma RCA...

Credit Agricole ne părăseşte

Credit Agricole ne părăseşte
Reprezentații băncii Credit Agricole au scos la vânzare sucursala din România, au primit deja patru oferte de cumpărare. Potrivit unor surse din mediul bancar, două bănci grecești (Alpha Bank și Vista...

Care este averea financiară a românilor

Care este averea financiară a românilor
Averea financiară medie a unui român este de 9.965 dolari, semnificativ mai mică decât a cetăţenilor din alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al...

Procter&Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlați

Procter&Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlați
Procter & Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlaţi în 2021, în care va produce capsule de detergent lichid pentru Ariel şi Lenor, a anunţat Antoine Brun, vicepreşedintele diviziei pentru Europa...
Serviciul de email marketing furnizat de