x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Deprofesionalizarea și experții doar pe bază de diplomă

0
Autor: Diana Scarlat 19 Noi 2019 - 13:17
Deprofesionalizarea și experții doar pe bază de diplomă
Vezi galeria foto


Problema creării „pe bandă rulantă” a unor așa-ziși experți, prin fondurile europene și nu numai, a făcut posibilă apariția unei piețe paralele a specialiștilor, care îngreunează activitatea celor care cred că pot face recrutare fără un head-hunter priceput. Piața a fost invadată, după anul 2007, de specialiști doar „pe hârtie”, care nu pot face față cerințelor domeniilor pentru care și-au primit diplome de specializare, dar apar în baze de date ale firmelor de recrutare. Rezultatele au început să se vadă după șapte-opt ani de la lansarea cursurilor finanțate prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), dar nespecialiștii cu diplome vin și din mediul universitar, uneori.

Deprofesionalizarea și acordarea unui număr imens de diplome bulversează piața de HR din România. Cele mai multe probleme apar la experții care au fost formați cu ajutorul proiectelor europene, dar și din unele facultăți se nasc nonspecialiști care ajung să pună piedici activității în instituțiile statului sau în companiile private, pentru că pur și simplu nu știu ce ar trebui să facă în meseria lor. Calitatea de expert pentru diverse domenii de activitate s-a obținut foarte ușor, cât timp au existat sute de proiecte POSDRU. Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) a pierdut controlul asupra acestor specializări încă în anul 2012, când deja nu se mai știa numărul diplomelor obținute prin cursuri de formare profesională, mai ales pentru specializare prin cursuri de scurtă durată. Se suspectează că pe piață ar fi și câteva mii de diplome false, dintre care unele au ieșit la iveală în cazurile de scandal cu asistenți medicali sau bucătari, ospătari și alte categorii.

 

Cum se stabilește monopolul

 

Tot în ultima vreme, au intrat pe piață și foarte mulți experți în Comunicare și PR, mulți fiind formați cu ajutorul unor cursuri cel puțin îndoielnice, dar care au diplome și, mai mult, chiar au avut prioritate la ocuparea unor posturi în proiectele cu finanțare din fonduri europene. În anul 2011, firmele care deja monopolizaseră piața de consultanță pentru astfel de proiecte și finanțări au reușit să modifice regulamentele și, în unele cazuri, ghidul solicitantului, sau au scris propriile proiecte „cu dedicație”, astfel încât să poată lucra pe componenta de Comunicare din aceste proiecte doar cei formați în circuitul lor. Și astfel s-a ajuns la situații aberante în care un adevărat expert în Comunicare și PR, cu 15 ani de experiență în țară și în străinătate să nu poată ocupa un post de comunicator într-un proiect finanțat prin POSDRU, pentru că o condiție de eligibilitate era să fi lucrat cel puțin trei ani în proiecte POSDRU, chiar dacă experiența profesională a celor din piață era net superioară, iar adevărații experți puteau dovedi cu propriile rezultate profesionale că sunt mai buni decât cei formați prin cursuri de scurtă durată.

 

„Coach”, doar cu titlul, nu și cu expertiza

 

Și în privința cursurilor și a trainingurilor pentru angajați se poate observa aceeași situație, nu doar în proiectele cu finanțare europeannă și nu doar la instituțiile statului, ci chiar în mediul privat. Astfel, recrutorii au început să lucreze aproape exclusiv cu bazele de date furnizate de companiile care vând cursuri de formare și nu cu specialiști care-și dovedesc performanța prin rezultatele obținute în timp. De exemplu, dacă o companie vrea să le ofere angajaților coaching, de cele mai multe ori va apela direct la o bază de date care îi include pe cei care au obținut diploma de coach la anumite firme care fac aceste cursuri, fără a mai verifica performanțele acestora și experiența profesională. „Cum altfel să știm să selectăm un specialist, dacă nu apare în bazele de date? Aceste instrumente ne ajută să găsim ceea ce căutăm. Nu putem ghici că pe piață există specialiști mai buni, dacă ei nu sunt în aceste baze de date”, explică un head-hunter. Cu toate acestea, tocmai comoditatea care-i determină pe recrutori să folosească doar baza de date a unor diplome îi ajută pe cei deprofesionalizați să pătrundă pe o piață în care nu au prea multe de spus. Cei care au devenit coach se împart în două mari categorii: psihologi care și-au mai făcut o specializare, pentru a fi în pas cu tendințele momentului, dar și oameni care nu au nici măcar cunoștințe elementare de psihologie sau de cultură organizațională, dar au plătit o sumă destul de mare - circa 3.500 de euro - pentru a ajunge într-o bază de date relevantă

Aberațiile legislative pentru formarea profesională

O altă situație de monopol a fost stabilită prin introducerea standardelor ocupaționale în anumite domenii, fără posibilitatea de a echivala expertiza celor care au lucrat în acele domenii. Un exemplu este formatorul pentru adulți, care trebuie să facă un curs de specializare, de scurtă durată, chiar dacă este sau a fost profesor, deci a parcurs inclusiv un modul de șase semestre de psiho-pedagogie și metodică, la facultate. Excepție fac doar cadrele universitare. La fel se întâmplă și în cazul polițiștilor care trebuie să facă un curs de specializare pentru a deveni detectivi particulari, chiar dacă asta se întâmplă după ce ies la pensie, având peste 20 de ani de experiență ca anchetatori și performanțe deosebite, în timp ce „profesorii” lor sunt tineri cu vârsta uneori mai mică decât experiența profesională a celor pe care-i „formează”.

Citeşte mai multe despre:   fonduri europene,   recrutare

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Numire surpriză la Ministerul Finanţelor Publice

Numire surpriză la Ministerul Finanţelor Publice
Sebastian Ioan Burduja a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice printr-o decizie a prim-ministrului Ludovic Orban publicată marţi în Monitorul Oficial. Totodată, premierul a...

Administraţia digitală, într-o „comă profundă”

Administraţia digitală, într-o „comă profundă”
Administraţia românească digitală este absentă, în momentul de faţă, consideră fostul ministru al Comunicaţiilor Alexandru Petrescu.  „Este o perioadă, din perspectiva comunicaţiilor româneşti...

Efectul devastator al pesticidelor asupra albinelor. Inițiativă pentru eliminarea lor până în 2035

Efectul devastator al pesticidelor asupra albinelor. Inițiativă pentru eliminarea lor până în 2035
România a lansat iniţiativa cetăţenească europeană "Salvaţi albinele şi fermierii", prin care se urmăreşte strângerea unui milion de semnături de susţinere la nivelul UE, până în septembrie 2020, ast...

Credit Suisse dată în judecată de un fost bancher acuzat de spionaj economic în România

Credit Suisse dată în judecată de un fost bancher acuzat de spionaj economic în România
Vadim Benyatov, fost bancher la Credit Suisse Group AG, care în 2006 a fost arestat în România şi ulterior condamnat în dosarul privatizărilor strategice, a dat în judecată grupul bancar elveţian...

3 milioane de euro pentru amenajarea zonei de agrement a râului Suceava

3 milioane de euro pentru amenajarea zonei de agrement a râului Suceava
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a semnat la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, împreună cu ministrul de resort Ion Ştefan, contractul de finanţare pentru proiectul "Revitalizare...

Leul s-a depreciat în raport cu euro şi a stagnat faţă de dolar

Leul s-a depreciat în raport cu euro şi a stagnat faţă de dolar
Leul s-a depreciat în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7787 lei, în creştere cu 0,10 bani (+0,02%) faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda...

Medlife achiziționează unul dintre cele mai mari centre private de tratare a cancerului

Medlife achiziționează unul dintre cele mai mari centre private de tratare a cancerului
MedLife anunţă achiziţionarea pachetului integral de acţiuni al Spitalul OncoCard Braşov, unul dintre cele mai mari centre private de diagnostic şi tratament oncologic din România, potrivit unui comunicat al...

Majoritatea conexiunilor de internet mobil din România sunt 4G

Majoritatea conexiunilor de internet mobil din România sunt 4G
Mai mult de jumătate (55%) dintre conexiunile la Internet mobil înregistrate în România, la jumătatea anului 2019, sunt 4G, iar două treimi dintre utilizatori nu îşi limitează navigarea pe internetul mobil,...

Deficitul comercial al României a depășit 14 miliarde de euro în primele zece luni ale anului

Deficitul comercial al României a depășit 14 miliarde de euro în primele zece luni ale anului
Deficitul comercial al României a ajuns a 14,023 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, cu 2,180 miliarde de euro mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat al...

Bani europeni pentru IT-iști și defavorizați

Bani europeni pentru IT-iști și defavorizați
Programele de finanțare a start-up-urilor din fonduri europene continuă, atât pentru antreprenorii din România, cât și pentru diaspora. Actualul guvern continuă, practic, tot ce s-a făcut în ultimii patru ani,...

Românii au uitat să plătească 7 miliarde la bancă

Românii au uitat să plătească 7 miliarde la bancă
Restanţa medie, pe cap de locuitor, la plata ratelor bancare echivalează cu 12% din salariul mediu lunar net, cifrat la 3.116 lei. Judeţele cu cele mai mici niveluri au şi cele mai reduse volume la creditare şi...

Dispar firme, dar în ritm tot mai lent

Dispar firme, dar în ritm tot mai lent
Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele 10 luni ale acestui an a scăzut cu aproape 21% faţă de perioada similară din 2018, ajungând la 11.871, conform datelor publicate de Oficiul Naţional...

Administrația Deltei Dunării a reluat proiectul adăposturilor pescărești

Administrația Deltei Dunării a reluat proiectul adăposturilor pescărești
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a reluat procesul de întocmire a proiectului pentru amenajarea adăposturilor pescăreşti şi speră ca în perioada de programare viitoare cel mai târziu...

Mai multe companii aeriene din Republica Moldova nu au voie să zboare în UE

Mai multe companii aeriene din Republica Moldova nu au voie să zboare în UE
Comisia Europeană a dat publicităţii o listă revizuită a companiilor aeriene care nu îndeplinesc standardele internaţionale de siguranţă şi, în consecinţă, sunt supuse unor interdicţii de a opera în...

Alexandru Petrescu: Domeniul comunicațiilor se află în comă profundă

Alexandru Petrescu: Domeniul comunicațiilor se află în comă profundă
Fostul ministru al Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, este de părere că administraţia românească digitală este absentă, în momentul de faţă, subliind faptul că niciun reprezentant al guvernului nu a fost...
Serviciul de email marketing furnizat de