2017-Retrospectivă neagră a economiei

Cu bune şi rele, anul 2017 se pregăteşte să treacă în amintire. Marcat de o nouă guvernare, aşteptările au fost mari, mai ales că şi promisiunile au fost pe măsură. Din păcate însă, la fel cum au zburat de repede  filele din calendar, aşa s-au dezumflat şi aşteptările. Cele trei coordonate care au ghidonat evoluţia României în acest an au fost incertitudinea fiscală, care a reuşit să debusoleze pe toată lumea, cvasiblocajul investiţiilor publice şi alegerea unor ţinte false în societate care să justifice rateurile guvernării.

Autostrăzile rămân doar pe hârtie

România va încheia anul 2017 doar cu 15 kilometri de autostradă inauguraţi. Optimiştii ar putea spune că este un pas înainte după ce în 2016 nu am deschis nici unul. Pesimiştii ar putea însă replica că anul trecut am fost întrecuţi la acest capitol chiar şi de Kosovo, care a deschis 20,4 km. La începutul acestui an ministrul Transporturilor de la acea dată, Răzvan Cuc, promitea românilor 90 de kilometri. Ulterior a revenit, iar cei 90 de kilometri au intrat la apă, devenind doar 65. Teoretic, aceştia din urmă ar fi gata, dar nu vor fi inauguraţi. Oficial, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) invocă faptul că au mai rămas mici amănunte de rezolvat pentru a putea deschide respectivele tronsoane, dar la mijloc este mai mult ambiţia noului ministru al Transporturilor, Felix Stroe care a promis  că anul viitor va deschide 150 de kilometri de autostradă, iar fără cei 65 de kilometri, promisiunea sa ar rămâne, fără niciun dubiu, doar un balon de săpun. Cu cei doar 748 de kilometri de autostradă, România poate fi considerată ruşinea Europei la acest capitol.

Impozitul pe gospodărie? Mult zgomot pentru nimic

Guvernul Tudose a renunţat la impozitul pe gospodărie şi la cei 35.000 de consultanţi fiscali pe care Ministerul de Finanţe plănuia să-i trimită din casă în casă pentru a-i învăţa pe românii să-şi completeze declaraţiile de patrimoniu şi de impozit global. Este una dintre promisiunile rămase în aer ale programului de guvernare la care actualul guvern a renunţat după ce a primit un potop de critici de la mediul de afaceri, consultanţii fiscali, instituţiile finnaciare etc. După mii de ore de discuţii şi de informări trimise factorilor de decizie, autorităţile au înţeles, în al noualea ceas, că nu pot face experimente atât de riscante cu economia având în vedere că în nici o ţară din lume nu exisă impozit pe gospodărie, ci impozit globalizat pe venitul individual sau cotă unică pe venit. Aşa că mult doritul impozit pe gospodărie s-a transformat într-un impozit cu două cote, respectiv 0 şi 10%. Concret, persoanele fizice care au venituri sub 2.000 de lei nu vor mai fi impozitate, iar pentru celelelalte impozitul pe venit va fi de 10% în loc de 16%. Se spune că totul e bine când se termină cu bine, totuşi o întrebare se impune, cine răspunde pentru această bâlbâială care a pus pe jar o ţară întreagă?

Energia electrică, marfă de lux

Anul 2017 a fost unul pierdut pentru sistemul energetic. Marile proiecte de investiţii, cum ar fi construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, construirea unui nou grup energetic la termocentrala Rovinari sau în zona minieră, pentru a da doar câteva exemple, au rămas încremenite în proiect, iar sistemul a început să-şi arate limitele. Teoretic, capacitatea sa este de 22.000 MW, dar în realitate, nu funcţionează nici măcar jumătate. România nu are suficiente capacităţi de producţie a energiei electrice, astfel că, în momentele în care consumul creşte, există probleme cu asigurarea alimentării şi a siguranţei sistemului. Un astfel de moment a apărut în ianuarie când a existat o solicitare mare de energie electrică pe piaţă ca urmare a vremii foarte friguroasă. Lipsa energiei hidro şi a celei regenerabile în acea perioadă, care sunt mai ieftine, a făcut ca preţul energiei pe cărbune să crească foarte mult, ajungându-se la valori extrem mari, de până la 650 de lei pe MWh. Ulterior, situaţia s-a repetat în luna iulie când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de ridicate. Nu este însă exclus ca în această iarnă situaţia să se repete, iar autorităţile să ridice neputinciose din umeri, în timp ce fiecare MWh va costa tot mai scump.

Alba-neagra. Uite legea, nu e legea

Lipsa de predictibilitate şi instabilitatea legislativă au fost două caracteristici constante ale celor două guverne care au condus România în acest an. Multe măsuri au fost anunţate, apoi, după luni de discuţii,care au bulversat mediul economic, au fost modificate, au urmat iar alte luni de discuţii, apoi alte modificări, după care la unele s-a renunţat, iar altele au fost schimbate radical. Un exemplu elocvent este split TVA. Plata defalcata a TVA, o măsură care a apărut în spaţiul public în această vară, a fost transformată în nici două luni într-o ordonnaţă de guvern. Trezoreria şi băncile au făcut conturi gratuite de TVA pentru toate firmele din România, companiile şi-au pus deparatmentele de contabilitate la lucru ca să fie pregătite, patronatele şi analiştii economici au scris pagini întregi de analize ca să convingă guvernanţii să renunţe la split TVA. Până la urmă, Guvernul a făcut un pas înapoi şi a decis ca măsura să fie obligatorie doar pentru firmele aflate în insolvență sau pentru cele care au înregistrat întârzieri la plata TVA. 

Nu este singura iniţiativă legislativă care a dat bătăi de cap românilor în acest an. Transferul contribuţiilor sociale de la angajat la angajator, taxa de solidaritate sau impozitarea obligatorie după cifra de afaceri a tuturor firmelor cu cifră de afaceri sub un milion de euro sunt alte exemple.

Multinaţionalele, inamicul nr.1

Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a pus ochii pe companiile multinaţionale care-şi repatriază profiturile obţinute în România şi le-a transmis un avertisment dur. „ Le spun companiilor multinaţionale, care încearcă să evite plata impozitelor şi taxelor, că vor trebui să respecte Romania şi să plăteasca aceste impozite şi taxe la fel ca în celelalte ţări”, a declarat Ionuț Mișa. Acuzele ministrului de Finanţe pleacă de la o realitate contabilă de necontestat. Firmele cu capital străin din România au obţinut anul trecut un profit de aproape două ori mai mic comparativ cu cel obţinut de firmele autohtone deşi au cifre de afaceri apropiate. 

Profitul realizat de toate firmele cu acţionari români s-a ridicat la 55,949 de lei, în timp ce companiile străine au câştigat numai 37,144 miliarde de lei, conform datelor de la Registrul Comerţului. Dincolo de aceste date contabile, firmele străine ţin în picioare economia românească. Mediul de afaceri românesc este bazat pe microîntreprinderi, iar dacă multinaţionalele se retrag închidem lumina ţării, a afirmat chiar preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.

Dividendele astupă foamea de bani

Pentru a astupa găurile bugetare, Guvernul a inaugurat moda dividendelor suplimentare, scopul fiind colectarea a 2,14 miliarde de lei. Asaltul a avut ca ţintă companiile de stat şi, în special, cele din energie care sunt cele mai profitabile. Societăţile au fost obligate să dea dividende acționarilor și din rezervele financiare constituite, precum și din rezultatul pozitiv reportat al anilor trecuți, nu doar din profitul curent, așa cum prevedea legislația anterior în vigoare.

Plicul bate cardul la Palatul Victoria

Premierul Mihai Tudose, comentând relaţia sa persoanlă cu băncile: ”Nu am bani în bancă pentru că nu am ce pune. Ăştia-s banii...Aveţi impresia că este un salariu chiar atât de mare ca prim-ministru să umbli cu două sacoşe după tine? Am o veste proastă: încape într-un plic subţire (...) Mai e ceva. Sunt şi căsătorit, dispare repede. (…) ”.

Falimentul anului: Omnia Turism

Anul 2017 a înregistrat şi un faliment generat de sinuciderea patronului de la agenţia de turism Omnia. Touroperatorul specializat pe circuite a vândut, în avans, pachete de aproximativ 7,5 milioane de euro pentru anul 2018 unui număr de 8.500 de clienţi. Aceştia au rămas cu ochii în soare, adică şi fără bani şi fără vacanţa mult visată. În plus, 110 de agenţii de turism, care revindeau circuitele Omnia, ar putea avea probleme dacă nu reuşesc să se redreseze finnaciar după falimentul touroperatorul. Surse din piaţă spun că paguba produsă de Omnia Turism este în realitate de 11,4 milioane de euro, dacă se iau în calcul şi pierderile acestor agenţii. Falimentul Omnia a readus în discuţie o problemă veche cu care se confruntă turismul românesc. Asigurarea obligatorie pe care agenţiile de turism trebuie să o aibă pentru a primi licenţă de funcţionare are un plafon de despăgubire de numai 10.000 de dolari pentru agenţii şi de 50.000 de dolari pentru touroperatori. Suma este infimă, mai ales că sunt extrem de puţine agenţii care solicită asiguratorului o acoperire mai mare decât limita legală.