Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SUFOCARE ● Unele taxe ajung la structuri private
România are 650 de taxe parafiscale. Prin 200 dintre acestea se plătesc
anual degeaba 3 miliarde de euro. Acestea pot fi uşor eliminate pentru
a permite dezvoltarea industriei româneşti.
SUFOCARE ● Unele taxe ajung la structuri private
România are 650 de taxe parafiscale. Prin 200 dintre acestea se plătesc anual degeaba 3 miliarde de euro. Acestea pot fi uşor eliminate pentru a permite dezvoltarea industriei româneşti.
Registrul taxelor parafiscale întocmit de către Ministerul Economiei şi Finanţelor este incomplet, din el lipsind peste 500 de taxe şi avize, din care 200 pot fi uşor eliminate.
Prin aceste 200 de taxe se scurg anual 3 miliarde de euro din bugetele companiilor româneşti, din care unele sume către structuri private, bani care ar putea fi investiţi, potrivit lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor Private din România. “Ministerul a identificat 122 de elemente de parafiscalitate, însă numărul acestora este mult mai mare. Acum doi ani, cînd am inventariat împreună cu vicepremierul de atunci, taxele parafiscale erau cam 540. Între timp, numărul lor a crescut ajungînd la 650. MEF le-a pus aşa pe site ca să le mascheze”, a declarat Nicolescu.
TAXE PRIVATE. El a menţionat că Finanţele au descoperit doar 122 de taxe deoarece ceea ce prezintă nu sînt taxe şi impozite, ci categorii de taxe, fiecare avînd cîteva zeci de variante în funcţie de situaţie. “Sub denumirea generică de taxe analiză mediu cu aparatură sînt incluse 137 de tarife, iar în cadrul tarifelor sanitar veterinare, sub denumirea generică de tarife analize laborator, sînt incluse 61 de tarife”, se arată într-un document al CNIMMPR. “Anumite instituţii ce generează taxe nici nu figurează în Registru, e vorba de taxele cerute de regiile autonome, autorităţile locale sau cele percepute de organizaţii private şi care au situaţie de monopol în domeniu, ceea ce este foarte grav”, a continuat Nicolescu. La ultima categorie el a enumerat Camera Notarilor, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) sau Camera Consultanţilor Fiscali.
CAMORA. “Plătim nişte taxe unor structuri de tip mafiot, şi o spun cu toată răspunderea, de genul trei tovarăşi s-au organizat într-o asociaţie a constructorilor şi pentru că ştiau un parlamentar, un ministru, acuma oricine construieşte ceva trebuie să dea 0,5% din din deviz. La fel cu Ordinul Arhitecţilor”, a precizat şi Florea Pîrvu, vicepreşedinte al CNIMMPR. Deoarece Registrul taxelor parafiscale nu este corect întocmit, Consiliul solicită completarea tuturor taxelor şi pentru fiecare să fie precizat actul normativ aplicabil, destinaţia (buget sau buget special), plătitorul, cuantumul, termenul, modul de plată şi datele de identificare a instituţiei ce se ocupă de aceasta. “Următorul pas este analiza tuturor acestora într-o comisie Guvern-Patronate- Sindicate şi reducerea celor care se dovedesc a nu fi necesare. O treime din cele 650 de taxe pot fi reduse cu uşurinţă”, a spus Nicolescu. “Nu trebuie decît ca primul-ministru să dea un ordin prin care obligă toate autorităţile ce percep taxe sau emit avize să le transmită în două săptămîni”, a mai continuat el, spunînd că este încrezător că pînă la finele anului registrul va fi completat.
PLAFON. Soluţia este implementarea unui model folosit în UE. Conform lui Florea Pîrvu, în spaţiul comunitar se foloseşte un plafon din cifra de afaceri pentru care taxele la buget sau bugetele speciale şi cele locale să nu depăşească 42% din cifra de afaceri. “Cît se împarte între consiliul local şi stat, cît şi cum se trage dintr-o parte în alta este problema lor, dar să nu se treacă acest plafon”, a declarat Pîrvu.
