Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Descentralizarea este, un concept care, deşi a fost intens vehiculat de politicieni, în ultimii ani, rămâne doar o temă ce nu poate depăşi nivelul sloganurilor, în condiţiile în care independenţa financiară a administraţiilor locale este prea mică pentru a face acest pas. Anul trecut, veniturile totale ale primăriilor şi Consiliilor Judeţene au fost de 57,27 miliarde de lei, iar din acestea doar 28,56 miliarde de lei au reprezentat veniturile proprii ale acestora, ceea ce înseamnă 49,86% din totalul veniturilor. Acest procent a înregistrat o uşoară creştere în ultimii ani, potrivit datelor Direcţiei pentru Politici Financiare şi Bugetare Locale din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Dacă însă Capitala ar fi scoasă din calcul, independenţa financiară faţă de bugetul central s-ar prăbuşi.
Creşterea uşoară a independenţei financiare a administraţiilor locale înregistrată anul trecut comparativ cu 2017, când a fost de 49%, vine să contrazică previziunile lansate în spaţiul public în momentul în care Executivul a decis reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%, având în vedere că administraţiile locale primesc o cotă din acest impozit. Topul judeţelor care au înregistrat în 2018 un grad mai mare de independenţă financiară decât media naţională nu a suferit modificări faţă de 2017, el fiind în continuare format din judeţele care constituie de ani buni motorul economiei româneşti.
Bucureştiul, lider naţional
Cel mai bine la acest capitol stă Bucureştiul, care a înregistrat anul trecut venituri proprii de 7,69 miliarde de lei. Raportate la veniturile totale, care s-au ridicat la 9,42 miliarde de lei, Capitala a avut un grad de independenţă financiară faţă de bugetul central de 81,54%. Procentul a fost în creştere comparativ cu 2017, când a fost de 79,62 (venituri totale de 8,98 mld. lei şi venituri proprii de 7,15 mld. lei).
Doar 9 din 42
După Capitală, doar nouă judeţe au reuşit să-şi asigure o independenţă financiară faţă de bugetul central peste media naţională de 50%. Topul este format din aceleaşi judeţe ca şi anul trecut, doar ierarhia acestora a suferit unele schimbări. Astfel, imediat după Capitală s-a plasat judeţul Braşov, unde primăriile şi Consiliul Judeţean şi-au asigurat o independenţă financiară într-o proporţie de 70,50%, iar pe trei a fost judeţul Ilfov cu 67,54%. Urmează judeţele Sibiu (64%), Timiş (58%), Cluj (57,5%), Constanţa (57,29%), Arad (57,14%), Prahova (51%) şi Argeş (50,31%).
La polul opus, cel mai puţin independente administraţii locale au fost anul trecut cele din judeţele Neamţ (30,89), Teleorman (29,32%), Olt (27,64%), Mehedinţi (26,14%) şi Vaslui (20,515%).
43,7%
ar fi fost gradul de independenţă financiară al administraţiilor locale în 2018, dacă din calcul ar fi scoasă Capitala.
Judeţele cu cele mai mari bugete (mld. lei)
Cluj 2,156
Timiş 1,984
Constanţa 1,921
Prahova 1,821
Iaşi 1,783
Bihor 1,674
Judeţele cu cele mai mici bugete (mil. lei)
Brăila 702,76
Tulcea 633,59
Sălaj 612,23
Ialomiţa 548,92
Covasna 470,81
