x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie ACORD ÎNGHEŢAT INIŢIAL LA MOSCOVA/Europa aşteaptă gazul rusesc

ACORD ÎNGHEŢAT INIŢIAL LA MOSCOVA/Europa aşteaptă gazul rusesc

de Anca Aldea    |    Vali Blanaru    |    12 Ian 2009   •   00:00
ACORD ÎNGHEŢAT INIŢIAL LA MOSCOVA/Europa aşteaptă gazul rusesc
Sursa foto: Dimitar Dilkoff/

Întreaga Europă aştepta ieri reluarea livrărilor de gaz rusesc prin Ucraina, după ce Moscova şi Kievul au anunţat că permit observatorilor UE să monitorizeze transportul de gaz rusesc. Dar aseară o ştire-bombă avea să răstoarne situaţia: preşedintele Dmitri Medvedev a ordonat Guvernului să nu aplice acordul de mobilizare a observatorilor responsabili cu supravegherea tranzitului gazului rusesc via Ucraina spre Europa.



Anterior declaraţiei liderului de la Kremlin, Gazprom anunţase că nu a primit versiunea acordului semnat de Kiev referitoare la crearea mecanismului misiunii de supraveghere şi, prin urmare, iniţierea misiunii observatorilor însărcinaţi cu monitorizarea tranzitului gazului va fi întârziată, scrie Mediafax, citând AFP. Cu toate acestea, Comisia Europeană a precizat că respectivul acord fusese transmis tuturor părţilor, contrazicând astfel declaraţiile făcute anterior de purtătorul de cuvânt al concernului rus Gazprom, Serghei Kuprianov, potrivit căruia începerea misiunii observatorilor europeni este întârziată de faptul că autorităţile de la Kiev n-ar fi trimis la Moscova copia protocolului pe care l-au semnat sâmbătă noapte, relatează AFP şi RIA Novosti, citate de Agerpres.

MEDVEDEV A BLOCAT ÎNŢELEGEREA
Premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, a semnat sâmbătă noapte acordul asupra monitorizării transportului de gaz rusesc prin conductele de pe teritoriul Ucrainei. Acordul a fost semnat sâmbătă şi de Vladimir Putin, şeful Executivului rus. Ulterior, înţelegerea a primit şi semnătura premierului ceh, Mirek Topolanek, care deţine de la 1 ianuarie preşedinţia Uniunii Europene. 

Conducerea rusă a condiţionat redeschiderea robinetului de prezenţa unor observatori europeni care să ateste că nu se mai sustrage gaz din conducte. Însă preşedintele Federaţiei Ruse a cerut ieri nepunerea în aplicare a acordului sus-amintit. După anunţul liderului rus, premierul Putin a declarat că acţiunile Ucrainei în ceea ce priveşte acordul de tranzit al gazelor spre Europa sunt "inadmisibile". Şeful Guvernului de la Moscova s-a referit, în context, la gestul "părţii ucrainene" de a include în acordul deja semnat sâmbătă a unei fraze scrise de mână. Mărturia lui Putin, adresată ieri preşedintelui Comisiei Europene, şi declaraţia preşedintelui rus au ridicat o nouă stavilă punerii în aplicare a acordului. Potrivit AFP, Comisia Europeană a anunţat aseară că Executivul ucrainean a acceptat să semneze din nou acordul care permite reluarea livrării de gaz rusesc spre Europa, fără adăugarea, de data aceasta, a frazei scrisă de mână pe textul protocolului, menţionare ce a dus la blocarea ieri după-amiază de către Rusia a semnării înţelegerii.


Soluţii alternative pentru gaze

România are la dispoziţie soluţii alternative prin care poate scăpa de dependenţa de gazele ruseşti prin semnarea de contracte cu Azerbaidjan. Mai mult, gazele ar putea fi aduse la jumătate de preţ faţă de cele ruseşti, spune Marius Opran, membru al Biroului Executiv al Comitetului Economic şi Social European (CESE).  Pentru ca această soluţie să se poată aplica, azerii trebuie să crească însă producţia.

"România ar trebui să acorde mai multă atenţie dezvoltării de soluţii proprii care să-i asigure independenţa energetică totală. Chiar dacă Nabucco va fi realizat în final prin eforturi europene comune şi beneficiind de puternicul sprijin al SUA, această conductă nu va deveni operaţională mai repede de cinci ani. Există o soluţie care ar putea rezolva radical această necesitate naţională, pe care, de asemenea, am prezentat-o la aceeaşi conferinţă, precum şi la cel de-al zecelea Forum de Cooperare Europa-Asia, din iunie 2007, de la Istanbul", ne-a declarat Marius Opran. El a precizat că Azerbaidjanul a finalizat conducta magistrală de transport a gazelor care leagă câmpul de extracţie Offshore Shah-Deniz din marea Caspică de localitatea Erzurum din Turcia, trecând prin Tbilisi. Imediat după ce aceasta a fost dată în funcţiune în 2006, Azerbaijanul a înlocuit Gazpromul ca furnizor pentru o cantitate de 8 miliarde de metri cubi pe an, livrat la preţul de 115 USD/1.000 mc, faţă de preţul de 230 USD/1.000 mc practicat de furnizorul rus. Compania naţională de profil din Turcia, Botas, a dezvoltat o magistrală plecând din Erzurum, care traversează tot Podişul Anatoliei, în vederea conectării Greciei şi a Italiei la furnizările de gaze de la Shah Deniz. Există o importantă magistrală care pleacă din această conductă până în localitatea Zonguldak, port la Marea Neagră, situat la mică distanţă la est de Istanbul. "Conectarea prin conducta submarină de transport Zonguldak – Constanţa («Ro-Tr-Az» sau «Zon-Con») nu ridică probleme tehnice deosebite, distanţa fiind sub 300 km, iar relaţiile excelente de prietenie şi încredere reciprocă dintre preşedinţii României şi Azerbaijanului pot facilita semnarea unui contract de livrare de gaze pe termen lung – 10 ani – pentru o cantitate anuală de 5-7 miliarde de metri cubi pe an, în condiţie de livrare Cip Erzurum, în baza unui contract de prestare de servicii semnat cu Botas pentru transportul acestei cantităţi până la Zonguldak, urmată de pomparea prin conducta submarină până la Constanţa", explică Opran. În cazul în care Azerbaijanul va accepta livrarea gazului la un preţ similar sau majorat cu maximum 25% faţă de cel practicat în cazul Turciei, în corelare cu utilizarea noii tehnologii de transport maritim a gazelor în stare comprimată (CNG), eliminându-se astfel necesitatea investiţiei privind realizarea conductei submarine, România ar putea beneficia de gaze
naturale din import la un preţ de livrare CIF Constanţa de sub 220 USD/1.000 mc.
  • Diana Caloianu


Bulgarii ne-au furat startul la Nabucco

Mai multe companii şi oameni de afaceri din Bulgaria vor primi licenţe de a extrage gaze naturale din state aflate în jurul Mării Caspice pentru a furniza gaze naturale, în vreme ce producătorul naţional Romgaz a purtat ultimele discuţii în urmă cu cinci luni.

"Romgaz nu a mai participat la nici un fel de discuţie legată de Nabucco de la rezervarea capacităţii de transport prin gazoduct, din septembrie", ne-a precizat Francisc Toth, directorul general al Romgaz. Surse din anturajul preşedintelui bulgar, Georgi Părvanov, au precizat în luna decembrie că mai multe companii bulgare vor primi licenţe pentru extracţie de gaz, în vreme ce oamenii de afaceri bulgari vor putea lua parte în companii mixte în statele din Asia Centrală, unde "aurul albastru" abundă, potrivit cotidianului bulgar Standart.

Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care în luna martie România semnase un acord cu Azerbaidjanul pentru cooperare în sectorul energetic. Viorel Palaşcă, secretar de stat în Ministerul Economiei, declara la acea dată că Romgaz este interesat de realizarea unor depozite de gaze naturale în Azerbaidjan, dar şi de producţia în câmpuri gazifere azere. Compania din Mediaş era anunţată să participe la licitaţii publice de construire a unor depozite subterane, singură sau în consorţii cu alte companii.

PRIORITATE ZERO
Cehia, care a preluat de la 1 ianuarie Preşedinţia Uniunii Europene, speră să treacă securitatea energetică pe agenda UE în următoarele şase luni şi are în plan organizarea la Praga a unui "summit Trans-Caspian" între statele europene şi cele bogate în hidrocarburi din zona Mării Caspice pentru a impulsiona diversificarea surselor europene de aprovizionare, potrivit The Guardian. Alxandr Vondra, vicepremierul Cehiei, a anunţat că Nabucco este o "necesitate politică" şi că pachetul de măsuri pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, adoptat luna trecută, nu poate fi pus în aplicare decât luând în considerare securitatea energetică. Adică prin arderea de gaze naturale în termocentrale în locul cărbunelui, gaze aduse ocolind Rusia şi Gazprom.

REUNIUNE DE URGENŢĂ
Christian Dolezal, purtătorul de cuvânt al Nabucco Gas Pipeline International, se aşteaptă ca Nabucco să primească 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale din câmpul Shah Deniz din Azerbaidjan, care va intra în producţie în 2013, şi alte 8 miliarde de metri cubi de gaz din Irak până în 2015, transmite The Media Line. Gazul azer va fi produs de British Petroleum (BP), iar cel irakian va fi extras de Shell, potrivit reprezentanţilor OMV, compania conducătoare a consorţiului. Reinhard Mitschek, directorul de proiect, a precizat că Nabucco este cu atât mai important în lumina ultimelor divergenţe dintre Rusia şi Ucraina. Mitschek a anunţat că la finele lui ianuarie va exista un summit ce îi va include atât pe reprezentanţii statelor implicate, cât şi pe cei ai Comisiei Europene, ai statelor furnizoare şi ai unor instituţii financiare. Costul Nabucco a urcat de la 4,6 miliarde de euro la 7,9 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor OMV.
Nabucco este sprijinit de UE şi trebuie construit pe 3.000 de kilometri distanţă, traversând Austria, Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia, pentru a se conecta la conducta Baku-Tbilisi- Erzurum. Companiile care fac parte din consorţiul ce va construi gazoductul sunt RWE, OMV, MOL, Transgaz, Bulgargaz şi Botas. Uniunea Europeană (UE) trebuie să se implice financiar în construcţia gazoductului Nabucco şi să doboare "Cortina de Fier" care separă continentul din punct de vedere energetic, a declarat ministrul Energiei din Ungaria, Csaba Molnar, citat de Reuters. Securitatea energetică a blocului comunitar poate fi asigurată doar printr-o acţiune unitară, investiţii în infrastructură şi solidaritate între statele membre, a adăugat oficialul.
  • Daniel Ionaşcu

×
Subiecte în articol: economic europene nabucco gaze