Acuzată de corupţie de Banca Mondială, premiată acasă cu mii de contracte

Tehnoplus Medical SRL, o firmă din Bucureşti specializată în producţia de echipamente medicale, continuă să primească milioane de euro de la stat, deşi Banca Mondială a acuzat-o oficial de corupţie şi a exclus-o de pe lista proiectelor finanţate de ea. Ultimul exemplu: 1,4 milioane de euro fără licitaţie pentru reabilitarea unei săli de operaţie la Spitalul Judeţean Tulcea. Ritmicitatea contractelor primite de Tehnoplus Medical este însă halucinantă: de la redactarea acestui articol şi până la momentul în care îl citiţi, firma a mai semnat câteva înţelegeri cu statul.

Consiliul Judeţean Tulcea a încheiat pe 28.02.2018 un contract privind „proiectare şi execuţie pentru obiectivul de investiţie „Reabilitare şi modernizare Staţie Centrală de Sterilizare şi Sală de Operaţie Ortopedie- Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea””. Beneficiară este Tehnoplus Medical SRL, care va primi în schimb 6.597.531,89 lei, fără TVA, echivalentul a 1,4 milioane de euro. În ciuda valorii mari a contractului, autorităţile tulcene nu au simţit nevoia organizării unei licitaţii, preferând o cerere de oferte, lansată pe 08.12.2017, la care Tehnoplus Medical SRL a fost singura participantă. Este, de altfel, ipostaza preferată a firmei deţinute de Octavian Niculescu. Din 2007 până în prezent, Tehnoplus Medical a primit „doar” 800 de contracte în urma unor licitaţii. Restul, până la 15.000, i-au fost încredinţate direct.

Câte patru contracte pe zi, din 2007 până în prezent

Chiar dacă 15.000 de contracte pare neverosimil, trebuie spus că numărul este relativ şi în creştere perpetuă. Suma acoperă doar perioada din 2007 până în prezent, Tehnoplus Medical fiind înfiinţată în anul 1993 cu denumirea iniţială de Tehnoplus Service. Practic, firma a primit, în medie, câte patru contracte de la stat în fiecare zi din ultimul deceniu încoace.

60 de milioane de euro este valoarea aproximativă a contractelor primite de Tehnoplus Medical în ultimii zece ani, iar suma creşte zilnic

Chiar în timp ce citiţi aceste rânduri, Tehnoplus Medical SRL mai semnează un contract cu statul. Tocmai de aceea, o evidenţă exactă a livărilor făcute de societatea bucureşteană către spitalele din România este imposibil de realizat. S-ar putea spune că, în acest moment, spitalele nu pot funcţiona fără medici şi Tehnoplus Medical SRL.

SRI şi SIE, clienţii fideli ai Tehnoplus Medical

Tehnoplus Medical SRL are ca domeniu de activitate producţia de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şi de laborator, cu o cifră de afaceri de 61.372.548 lei, 122 de angajaţi şi un profit net de 7.391.084 lei în 2016, dar şi datorii de 30.020.657 lei. Compania la care Octavian Niculescu este unic asociat şi administrator bifează însă constant performanţe financiare. Numai în ultimii cinci ani, Tehnoplus Medical SRL a înregistrat un profit net total de 58,2 milioane de lei, echivalentul a 13 milioane de euro. Clienţii firmei sunt spitalele din toată ţara, inclusiv cele ale SRI şi SIE, pentru care livrează absolut orice, de la pansamente şi seringi, la mobilier şi aparatură medicală, până la secţii şi săli de operaţie la cheie. Octavian Niculescu mai apare în două firme, Hospital Project & Consulting SRL şi Protruck Transport SRL.

Premieră ruşinoasă pentru România

Succesul fulminant de care se bucură Tehnoplus Medical în rândul spitalelor din România poate avea şi altă explicaţie decât calitatea produselor şi a serviciilor oferite. Mita a surclasat oricând şi oriunde criteriile de calitate, iar compania bucureşteană ştie foarte bine s-o folosească. Şi nu o spunem noi, ci un for instituţional de prim calibru la nivel internaţional. Pe 5 mai 2017, Banca Mondială a anunţat printr-un comunicat de presă că a exclus Tehnoplus Medical SRL de la proiectele finanţate cu banii săi, după ce firma a dat mită pentru a primi un contract. Banca Mondială a spus şi suma exactă a şpăgii plătite de Tehnoplus Medical unui spital, societatea intrând până în mai 2019 pe lista neagră a forului mondial. O premieră ruşinoasă pentru România. Foarte interesant este faptul că nici un organ românesc de anchetă nu s-a interesat de acest caz, deşi Banca Mondială a prezentat infracţiunea cu subiect şi predicat. 

Şpagă de aproape 170.000 de euro

Banca Mondială a descoperit, în urma unei anchete proprii, că Tehnoplus Medical SRL a dat mită aproape 170.000 de euro unui spital din România pentru atribuirea unui contract de furnizare de echipamente. „Conform probelor identificate în cadrul cercetărilor, Tehnoplus a acordat ca mită suma de 168.860 euro în schimbul atribuirii unui contract de furnizare de echipamente”, a anunţat Banca Mondială.

Excluderea Tehnoplus Medical SRL poate fi adoptată şi de alte bănci de dezvoltare multilaterală, spunea Banca Mondială. Autorităţile din România au considerat însă neinteresante aceste recomandări

 Aceste plăți constituie o practică inacceptabilă, penalizată prin sistemul de sancțiuni al Grupului Banca Mondială. Conform prevederilor Acordului NRA menționat mai sus (Negotiated Resolution Agreement- n.red.), Tehnoplus se angajează să coopereze cu Vicepreședinția Grupului Banca Mondială însărcinată cu probleme de integritate și să-și îmbunătățească programul propriu de conformare, astfel încât acesta să fie aliniat Ghidului de Integritate și Conformare aprobat de Consiliul Director al Băncii Mondiale în anul 2010”, se arată în comunicatul Băncii Mondiale.

O piaţă gri de miliarde de euro

Sistemul de sănătate din România cheltuie cel puţin două miliarde de euro pe an, potrivit ultimelor date centralizate, din 2016. Aici sunt incluse medicamentele, echipamentele şi aparatura, sisteme IT, mâncare, curăţenie, pază şi alte servicii, pentru spitale, minister şi alte structuri centrale. Fondurile sunt alocate mai degrabă discreţionar, ţinând cont de proporţia achiziţiilor directe: 99% din contractele din sănătate sunt oferite fără licitaţie. Oricât de mulţi ar părea, banii nu sunt însă niciodată de ajuns. Condiţiile din spitale rămân mizerabile, pacienţii trebuie în continuare să aducă cam tot ce au nevoie de acasă, pe cheltuiala proprie, deşi plătesc asigurări, bolnavii cronici mor cu zile pentru că nu există medicamente vitale, iar România este, de departe, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte serviciile medicale.