x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Adio, bani! România, gata să intre în tomberonul agențiilor de rating

0
Autor: Valentin Gros 27 Mai 2020 - 08:41
Adio, bani! România, gata să intre în tomberonul agențiilor de rating
Vezi galeria foto


Românii riscă să încaseze o puternică lovitură la buzunar în ziua de 6 iunie 2020, când agenția Standard & Poor’s ne va acorda ratingul de țară. O cădere în „junk” ne-ar aduce costuri mai mari la împrumuturi și o diminuare a atractivității pentru oamenii de afaceri, ceea ce ar provoca reducerea oportunităților de câștig pentru întreaga populație. Retrogradarea la o treaptă inferioară ar însemna plasarea în categoria “nerecomandat pentru investiții”. În opinia specialiștilor, Guvernul mai are timp să negocieze o notă bună, dar în acest scop trebuie să prezinte o serie de date, argumente, analize comparative. Jurnalul vă prezintă, în rândurile de mai jos, un set de cinci indicatori principali luați în calcul, alături de alte considerente, la determinarea ratingului de țară.

 

Competitivitatea economiei

România ocupă locul 51 din 141 de țări analizate, în topul mondial alcătuit de World Economic Forum pe anul trecut, după ce a urcat o poziție față de 2018. Comparativ cu celelalte state din regiune, nu stăm deloc bine. Bulgaria se situează mai sus, pe 49 (după ce a urcat două locuri), Ungaria pe 47, Polonia pe 37, iar Cehia pe 32. Pe capitole, România ocupă locuri bune la implementarea structurilor IT (32) și dimensiunea de piață (41). Ne aflăm pe poziții apropiate de cea generală (51) la performanța instituțiilor (52), infrastructură (55), piața muncii (57), dar ne clasăm destul de jos la dinamismul mediului de business (72) sau sistemul financiar (86).

 

Dinamica evoluției PIB

Evoluția Produsului Intern Brut (PIB), pe termen lung, poate fi considerat punctul forte al României. Potrivit raportului din aprilie al Fondului Monetar Internațional (FMI), am înregistrat un avans mediu anual de 3,9% în intervalul 2002-2011, a urmat o perioadă de creșteri cu un minimum de 2,1% în 2012 și un maximum de 7,1% în 2017, am încheiat 2019 cu un salt de 4,1% și avem estimată o scădere de 5% anul acesta și o majorare de 3,9% anul viitor. Țările vecine, plasate și ele în categoria celor emergente, au raportat evoluții mai modeste. Bulgaria a pornit de la 4,3% în 2002-2011, apoi a oscilat între 0,3% în 2013 și 4% în 2015 și are prognozate scădere de 4% în 2020 și creștere de 6% în 2021. Ungaria a urcat anual cu 1,8% în 2002-2011, apoi a variat între declinul de -1,5% în 2012 și avansul maxim de 5,1% în 2018, dar pe anul acesta are așteptată o scădere de numai 3,1%, după care ar veni o majorare a PIB de 4,2% în 2021. Cehia și Slovacia sunt trecute în rândul economiilor avansate, deci beneficiază de un cu totul alt regim la prelucrarea datelor. Ele au însă prognozate scăderi importante în 2020, de 6% și 5,1%.

 

Balanța de cont curent

Diferența dintre exporturile și importurile de bunuri și servicii arată, practic, dacă țara merge în câștig sau pierdere. Acesta este poate cel mai prost indicator pentru România. Am consemnat numai deficituri în ultimii opt ani, cu valori maxime în 2012 (-4,8%) și 2019 (-4,7%), un minimum fiind înregistrat în 2014 (-0,2%). Pentru anul viitor și anul acesta, FMI ne prognozează, de asemenea, cote îngrijorătoare, de -5,5% și -4,7%. Pentru Bulgaria, ultimul an cu deficit de cont curent a fost 2012 (și atunci un nivel mic, -0,9%). Ulterior, vecinii de la sud de Dunăre au înregistrat numai excedente, cu un record de 4% anul trecut, iar pe 2020 și 2021 aceștia sunt creditați tot cu plusuri, de 1,7% și 0,6%. Ungaria a avut un traseu mai puțin fericit, cu excedente șase ani la rând, apoi balanță zero în 2018 și deficit de -0,8% anul trecut. Pe 2020 și 2021 sunt așteptate noi deficite, de -0,1% și -0,6%. Polonia a mers mai prost, cu șapte ani consecutivi de deficite sau balanță zero, dar în cele din urmă pare că s-a redresat, consemnând excedent de 0,5% în 2019 și având prognozate plusuri de 0,2% și 0,1% anul acesta și anul viitor.

 

Stabilitatea monetară

România a avut, pe termen lung, creșteri îngrijorătoare ale prețurilor de consum. Inflația media anuală în perioada 2002-2011 a fost de 9,4%, după care a urmat o evoluție sinuoasă, incluzând și doi ani de deflație, -0,6% în 2015 și -1,6% în 2016, dar și recordurile negative de 4,6% în 2018 și 3,6% în 2019. Actualul guvern se laudă însă că a reușit să predea “lanterna roșie” a Uniunii Europene în acest clasament. Conform datelor Eurostat pe aprilie 2020, România, cu inflație anuală de 2,3%, se poziționează mai bine decât Ungaria (2,5%), Polonia (2,9%), Cehia (3,3%), țări care au consemnat rezultate superioare în anii precedent.

 

Necesarul brut de finanțare

Suma dintre datoria ajunsă la maturitate și deficitul bugetar reprezintă, de fapt, banii care trebuie împrumutați pentru menținerea pe linia de plutire. Pragul de alertă pentru țările emergente este de 10% din PIB, specialiștii considerând că peste acest nivel, un stat devine vulnerabil la șocurile de pe piețele internaționale. România s-a menținut sub acest nivel în anii precedenți, înregistrând cote de 8,5% din PIB în 2018 și 8% în 2019. Pentru anul viitor, FMI ne estimase inițial 8%, dar efectele pandemiei de coronavirus au urcat prognoza la 12,7%. În această privință, Ungaria se prezintă mai rău, cu 15,5% anul trecut și o prognoză de 15,1% pe 2020, înainte de pandemie. Polonia se situează la valori apropiate României, 7,9% în 2019 și prognoză înainte de pandemie de 8,1% pentru 2020.

BBB- cu perspectivă negativă este ratingul acordat României de Standard & Poor’s la cea mai recentă evaluare

 

Socol: „Tradus în engleză și trimis către ei”

România poate obține un scor bun, dar pentru aceasta, trebuie dusă “o luptă argumentată” cu experții de la Standard & Poor’s, afirmă Cristian Socol, profesor la ASE. Așa a procedat, spune el, Guvernul PSD-ALDE, în structurile căruia a activat pe post de consilier. „Am luat metodologia S&P, am făcut o bază de date cu indicatorii și evoluțiile lor, am acordat ponderile și am estimat punctajul”, povestește Socol, adăugând că documentația trimisă agenției de rating a cuprins și comparații cu țări dezvoltate și cu cele din regiune.

„Am demonstrat că ratingul nostru este subevaluat. Am tradus în engleză și am trimis către ei”, mai spune economistul. „În mod normal, de la 1 mai și până în 6 iunie, Ministerul Finantelor Publice trebuia (sau trebuie) să vină cu tot arsenalul de argumente, indicatori, analize comparative, corelații, prin care să se obțină decizia de menținere a ratingului”, a menționat Cristian Socol.

Citeşte mai multe despre:   romania,   indicatori,   standard & poor’s,   rating de tara

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Catastrofa COVID a bătut deja criza financiară din 2008-2011

Catastrofa COVID a bătut deja criza financiară din 2008-2011
Prima jumătate a acestui an s-a dovedit a fi mai dramatică din punctul de vedere al puterii de cumpărare (câștigul salarial ajustat cu inflația), acest indicator având scăderi mai accentuate în 2020 chiar și fa...

Datorii de 1.000 mld. dolari în 2020

Datorii de 1.000 mld. dolari în 2020
Criza provocată de coronavirus va obliga companiile de pe toată planeta să acceseze anul acesta noi credite, în valoare de până la 1.000 de miliarde de dolari, arată un studiu efectuat de compania de produse...

Meserii pe cale de dispariție

Meserii pe cale de dispariție
Galerie Foto Secolul vitezei a fost înlocuit de epoca tehnologiilor avansate, iar multe meserii vor dispărea, în mod inevitabil. Și formarea profesională este deja în plin proces de schimbare, iar școlile se vor adapta noilor...

Pandemia loveşte în malluri. Deschiderea celui mai mare centrul comercial de anul acesta, amânată din cauza coronavirusului

Pandemia loveşte în malluri. Deschiderea celui mai mare centrul comercial de anul acesta, amânată din cauza coronavirusului
Deschiderea Colosseum Mall, planificată inițial pentru sfârșitul acestui an, a fost reprogramată de dezvoltatori pentru 2021, având în vedere impredictibilitatea mediului de afaceri sub impactul pandemiei...

Românii, mai săraci în comparație cu vecinii

Românii, mai săraci în comparație cu vecinii
Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un ritm mai lent decât creşterea de 10% înregistrată în Europa Centrală şi de Est, Statele Baltice şi Rusia în aceeaşi...

Datoria externă a României a crescut cu 5,023 miliarde euro, în primele cinci luni ale anului

Datoria externă a României a crescut cu 5,023 miliarde euro, în primele cinci luni ale anului
În primele cinci luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 5,023 miliarde euro, anunță BNR. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 77,630 miliarde euro la 31 mai 2020 (70 la sută...

Guvernul ascunde sub preș marile probleme din agricultură. Analiza oficială, cosmetizată aiurea: pierdem bani de la Bruxelles

Guvernul ascunde sub preș marile probleme din agricultură. Analiza oficială, cosmetizată aiurea: pierdem bani de la Bruxelles
După o primă variantă a setului de analize tip SWOT asupra agriculturii, în care se semnalau punctele tari și slabe, respectiv oportunitățile și amenințările sectorului, Ministerul Agriculturii a ieșit cu o a ...

Cîţu: Investiţiile şi consumul vor atenua căderea economiei în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021

Cîţu: Investiţiile şi consumul vor atenua căderea economiei în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021
Guvernul a adus 16,1 miliarde lei în primele şase luni în economie, iar investiţiile plus consumul vor atenua căderea PIB în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021, a spus Florin Cîţu, ministrul de...

BOMBA! Damen pierde recursul în procesul corvetelor

BOMBA! Damen pierde recursul în procesul corvetelor
Curtea de Apel București a publicat pronunțarea în recursul deschis de DAMEN în procesul corvetelor. MAGISTRAȚII AU RESPINS RECURSUL COMPANIEI OLANDEZE, CEEA CE DESCHIDE CALEA PENTRU SEMNAREA...

Video. Jurnalul de economie. Unde și cum mai putem pleca în vacanță

Video. Jurnalul de economie. Unde și cum mai putem pleca în vacanță
Deși veștile cu privire la pandemia Covid 19 nu sunt deloc în măsură să ne liniștească, oamenii au nevoie să-și ofere zile de repaos, zile de vacanță. Ce destinații mai putem, alege? La Jurnalul de...

Pandemia a costat, la CEZ, 1.000 de euro per angajat

Pandemia a costat, la CEZ, 1.000 de euro per angajat
Valoarea costurilor materialelor de protecție anti-COVID achiziționate pentru angajații Grupului CEZ în România în perioada martie-iunie 2020, a fost de aproximativ 8,5 milioane de lei, a transmis compania, pentru...

Programul IMM Invest a depăşit 10 miliarde de lei în două luni

Programul IMM Invest a depăşit 10 miliarde de lei în două luni
La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, băncile înscrise în program au aprobat 11.589 de cereri din partea IMM-urilor, volumul total al finanţării garantate ridicându-se la 10,2 mld. lei, de 34...

Ce au cumpărat românii în perioada de pandemie

Ce au cumpărat românii în perioada de pandemie
Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere, grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt...

Comerțul exterior, pagubă de 7 mld. euro

Comerțul exterior, pagubă de 7 mld. euro
Vindem în străinătate tot mai puține bunuri care înglobează fabricare calificată, și aceasta se observă dramatic în cifrele oficiale. Balanța comercială a înregistrat, în primele cinci luni ale acestui an,...
Serviciul de email marketing furnizat de