x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie AGITAŢIE PE PIAŢA VALUTARĂ - Leul s-a întors în urmă cu patru ani

AGITAŢIE PE PIAŢA VALUTARĂ - Leul s-a întors în urmă cu patru ani

de Daniela Ivan    |    04 Oct 2008   •   00:00
AGITAŢIE PE PIAŢA VALUTARĂ - Leul s-a întors în urmă cu patru ani

Presiunea pe moneda naţională s-a accentuat brusc, ajutată psihologic şi de pomenile electorale ale Cabinetului Tăriceanu. Ieri, leul s-a prăbuşit până la valoarea de 3,92 lei/euro, nivelul de acum patru ani. Leul slab ne măreşte ratele la credite, chiriile şi facturile.



Presiunea pe moneda naţională s-a accentuat brusc, ajutată psihologic şi de pomenile electorale ale Cabinetului Tăriceanu. Ieri, leul s-a prăbuşit până la valoarea de 3,92 lei/euro, nivelul de acum patru ani. Leul slab ne măreşte ratele la credite, chiriile şi facturile.

Moneda naţională s-a depreciat puternic ieri  în raport cu euro, iar Banca Naţională a României a calculat un curs 3,8720 lei/euro, în creştere cu 11,7 bani faţă de ziua precedentă. Însă pe interbancar leul s-a depreciat până la 3,92 unităţi pentru un euro. Prăbuşirea leului era previzibilă având în vedere criza financiară şi deficitul extern imens pe care-l are economia româ­nească şi din acest motiv guvernul trebuia să dea dovadă de mai multă chib­zuinţă. "Putem spune că asistăm la o nouă mineriadă, a salariilor. Este o aventură electorală, care va avea impact negativ asupra românilor. Cei care se bucură acum vor fi foarte dezamăgiţi să vadă că nu au ce face cu banii pe care i-au pri­mit", a declarat Mişu Negriţoiu, directorul general ING Bank România. El a mai adăugat că "avalanşa de creşteri salariale" nu va putea fi corectată, întrucât va fi o cheltuială permanentă, care va afecta stabilitatea economică pe termen lung şi va înrăutăţi profilul de risc al României, în condiţiile actualei crize financiare mondiale. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, îi îndeamnă pe români să fie prudenţi şi să economisească în lei.

Leul, vedeta regiunii
Criza financiară mondială a afectat majoritatea monedelor din ţările vecine, însă leul a fost detaşat vedeta regiunii. "Euro va ajunge la 4 lei, iar o dată ce va ajunge jos nu mai are de unde să se ridice pentru că asta este starea reală a economiei. Leul a căzut mai mult faţă de toate statele vecine, pentru că doar la noi şi în Bulgaria există deficite imense, în restul ţărilor există Guverne responsa­bile. BNR ar face o greşeală să intervină, pentru că ar cheltui inutil rezervele acumulate greu", a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. Pomenile electorale au înrăutăţit situaţia economiei româneşti care şi aşa era vulnerabilă în faţa crizei internaţionale. România are un deficit de cont curent foarte mare şi o datorie externă cât jumătate din Produsul Intern Brut. Datoria externă a României a explodat în ultimii patru ani, perioadă în care a înregistrat o creştere de aproape cinci ori. Banii s-au dus în consum şi foarte grav este că peste 60% din împrumuturile externe pe termen mediu sau lung, circa 29.128 milioane de euro, au fost atrase de companiile private si de banci, care s-au finanţat de la acţionarii lor străini. Este un risc foarte mare în contextul crizei financiare externe, pentru că firmele mamă pot să-şi ceară datoriile înapoi sau să nu mai trimită bani fiicelor din România. Asta ar crea o criză de lichiditate, care ne-ar putea aduce în pragul unei recesiuni puternice.

Inflaţie de 18%-20%
"Am făcut un calcul şi dacă majorările salariale se dau şi pentru profesori şi la ceilalţi bugetari, antrenarea mai departe în economie ar duce la un deficit mai mare chiar decât ce a anunţat Varujan Vosganian, chiar la 8%-8,5%", ne-a declarat analistul economic Bogdan Baltazar. Ar fi infringement imediat de la Comisia Europeană, stoparea accesului la fondurile europene, scăderea ratingului de ţară, deci dobânzi mai mari la împrumuturile externe, retrageri de investiţii. "Inflaţia ar ajunge la 18%-20%. Şi aşa inflaţia prezentată de INS (Institutul Naţional de Statistică – n.r.) este dezechilibrată în sensul că este mai mare în mediul urban... Ar fi foarte greu, nici nu vreau să mă gândesc la asta...", a mai declarat Baltazar. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în zilele următoare.

Tot românul dă banul

Creditele, ratele la chirii, cardurile de credit, mâncarea, abonamentele la telefonie fixă sau mobilă, cablu tv sau internet, toate ne vor scoate din buzunar mai mulţi bani. Cei mai afectaţi sunt cei cu credite sau plăţi în monede străine, dar cu salarii în lei, care pe lângă faptul că vor plăti mai mult, se vor confrunta şi cu scăderea puterii de cumpărare.

Ratele pentru apartamente, maşini sau credite de nevoi personale vor fi mai scumpe. Între 1 septembrie şi 3 octombrie 2008, moneda naţională a scăzut cu 0,3516, adică 3.516 lei vechi sau 10% din valoarea sa faţă de un euro. Dacă la începutul toamnei euro era 3,5204  lei, ieri moneda unică europeană era cotată la 3,8720 lei. În cazul dolarului devalo­rizarea este şi mai abruptă, de la 2,4039 lei la 1 septembrie până la 2,7912 lei, dife­renţa fiind de 0,3873 lei, sau 3.873 lei vechi. Procentual, scăderea este de 16,11%.

Pentru o familie  cu un credit de 100.000 de euro pentru casă luat pe 30 de ani plătim la o rată lunară de 700 de euro în luna august 2.464 lei, la noul curs plătim 2.710 lei. Dintr-un foc, devalo­rizarea leului ne suflă din buzunar 246 de lei. Aceeaşi valoare a creditului, pe aceeaşi perioadă dacă este contractată în dolari americani ar echivala 140.000 de dolari, cu o rată de 980 de unităţi. La finele lui august plăteam 2.355 lei pentru casă, iar acum înseamnă o plată de 2.735 lei pe lună, mai mult cu 380 de lei. Dacă mai avem şi un credit de 10.000 de euro pentru o maşină ieftină, diferenţa de curs adaugă 77,8 lei la rată, de la 774,4 lei plătiţi în finalul verii până la 851,8 lei plătiţi în condiţiile de acum. Cine stă în chirie cu 400 de euro pe lună dădea la cursul de la 1 septembrie 1.408 lei, iar acum proprietarul îî va cere 1.548 lei.

Dar acestea sunt numai sumele ce trebuie plătite numai din diferenţa de curs, deoarece băncile vor mai mări dobânda ca urmare a măririi dobânzilor la împrumuturi.

Factura pentru pachetele de tip 3 în 1 pentru cablu tv, internet şi telefonie fixă va fi mai mare, deoarece acestea sunt plătite în euro sau dolari. De exemplu, serviciile RDS&RCS sunt în dolari şi se plătesc în echivalentul în lei. De asemenea, abonamentele telefoanele mobile sunt calculate în euro. Un abonament de 15 euro la Orange, Vodafone sau Cosmote costa 52,8 fără TVA lei iar în noile condiţii trebuie scoşi din portofel alţi 6 lei.

În plus, alimentele de import vor fi mai scumpe, deoarece importatorii au contracte în euro şi pentru a nu avea pierderi vor transfera noile costuri către populaţie. De asemenea, lunile viitoare vor aduce şi creşterea preţurilor la motorină şi benzină, deoarece petrolul este cotat în funcţie de preţul dolarului pe bursele internaţionale. Un alt motiv pentru scumpirea carburanţilor este faptul că accizele se vor calcula la un curs de 3,7413 lei, faţă de 3,3441 lei anul trecut, ceea ce va aduce un cost de 13-16 bani pe fiecare litru de combustibil. Pe lângă acestea şi gazele naturale au acelaşi trend de scumpire, deoarece contractele sunt derulate în monedă americană.

Banca Naţională a României: Majorările de salarii scad nivelul de trai

Majorarea salariilor peste sporul de productivitate a muncii va duce la scăderea competitivităţii produselor româneşti şi, în final, la deprecierea cursului leului, potrivit lui Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale. "Nu aş fi foarte mirat dacă, atunci când se va produce acest lucru, ar exista voci care să afirme că vina aparţine Băncii Naţionale, fără a căuta cauzele adevărate, profunde ale evoluţiei nedorite", a afirmat Isărescu la sesiunea "Strategia de adoptare a euro şi criza financiară mondială", organizată de Academia Română. El a atenţionat că majorările peste nivelul sporul productivităţii vor duce în final la un nivel de trai mai scăzut nu unul ridicat, iar apropierea alegerilor a adus promisiuni fără acoperire şi chiar la legiferarea unor măsuri care să afecteze echilibrul economiei.

×
Subiecte în articol: economic leul