Alegerile nu au oprit reforma

Perioada 2005-2006 va fi foarte dificila pentru Banca Nationala si pentru viitorul guvern. Cateva provocari majore stau in fata guvernantilor: tinerea sub control a deficitului bugetar la 1,5% din PIB, tintirea inflatiei, cresterea competitivitatii firmelor autohtone...

CAPITAL. Investitiile Greenfield (pornite de la zero) au inceput sa aiba consistenta. Industria are un ritm superior de crestere prin aportul capacitatilor noi

Ritmul reformei in Romania nu a fost incetinit, in pofida pregatirilor pentru alegerile generale, arata un Raport al The Economist privind previziunile economice pentru perioada 2005-2006. Indiferent cine ar castiga alegerile din noiembrie, politica dusa de viitorul Guvern va sta sub semnul eforturilor de a indeplini cerintele Uniunii Europene.

PREVIZIUNI. Cresterea economica este prognozata la 5,2% pe an in perioada 2005-2006, bazata pe o crestere rapida a investitiilor si pe un ritm sustinut de crestere a consumului. Inflatia este prevazut sa scada la 7,5% la sfarsitul anului 2005 si la 6,4% la finele anului 2006. Previziunile arata ca deficitul de cont curent se va reduce la circa 5,1% din PIB in 2005-2006 de la 5,5% din PIB in 2004.

Guvernul a cazut de acord asupra unei tinte a deficitului bugetar de 1,5% din PIB pentru 2005, insa exista temeri ca reformele fiscale majore planuite pentru anul viitor ar putea avea un impact negativ asupra venitului si ar putea impiedica atingerea tintei prognozate. Recenta reluare in forta a cresterii economice a fost sustinuta, conform specialistilor The Economist, de o imbunatatire a colectarii ta-xelor, de o crestere a gradului de ocupare a fortei de munca si a salariilor, care au dus la o marire a taxelor si impozitelor, precum si a impozitelor si a TVA.

TEMERI. Potrivit raportului The Economist, cresterea PIB cu 6,6% in prima jumatate a acestui an, corelata insa cu o crestere puternica a consumului, duce la marirea deficitului in exporturile nete, ceea ce pune problema daca asemenea rate de crestere a PIB pot fi sustinute pe termen mediu. Infuzia viguroasa de capital duce la aprecierea leului tocmai cand Banca Nationala pregateste pentru anul viitor liberalizarea totala a contului de capital. Politica monetara a BNR intentioneaza o reducere graduala a inflatiei in acelasi timp cu evitarea unei aprecieri reale excesive a monedei nationale. Banca Centrala ar dori o apreciere anuala modesta a leului, in jur de 2%-4%, si a unei "ancore" antiinflationiste furnizate de o competitivitate pe piata externa.

Deficitul comercial ramane insa un subiect de ingrijorare, ridicand probleme in ceea ce priveste competitivitatea economiei pe termen lung, se arata in raport.

Experienta unor tari din zona arata ca tintirea inflatiei comporta riscuri in cazul in care masura este introdusa inaintea unei reduceri suficiente a inflatiei. In particular, ar putea exista probleme in cazul in care dupa tintirea inflatiei ar fi introdusa in paralel cu mentinerea unui control asupra ratei de schimb valutar, se precizeaza in raportul The Economist.

PATRONII SUNT MAI CRITICI. Economia romaneasca a iesit slabita, nu intarita din procesul de privatizare, se arata in Memorandumul economiei - Problema fundamentala a Romaniei, cresterea competitivitatii economiei nationale, elaborat de UGIR 1903. Acest lucru a devenit evident o data cu cresterea consumului si cu diversificarea creditelor oferite de banci populatiei.

LIPSA DE COMPETITIVITATE. "Productia de bunuri si servicii din Romania pierde in tot mai mare masura sustinerea pietei nationale, gradul de acoperire a consumului intern a ajuns la circa 60%", se arata in Memorandum. In lipsa unei oferte adecvate a producatorilor nationali, expansiunea cererii interne a dus la marirea diferentei dintre importuri si exporturi, cu impact deosebit de negativ asupra soldului balantei comerciale. Anul tecut, diferenta dintre importuri si exporturi s-a inclinat in favoarea importurilor cu aproape 3.955 miliarde de euro. Patronii se declara ingrijorati de faptul ca investitiile straine directe (1.591 milioane de euro) si de portofoliu (523 milioane de euro) nu au reusit sa echilibreze balanta contului curent. Asa se explica faptul ca salariul mediu net in Romania este a zecea parte din media Europeana.

NU AVEM FIRME REGIONALE. Dupa vanzarea Petrom, Romania nu mai are nici o companie capabila sa aiba un volum al afacerilor comparabil cu firmele multinationale, chiar de nivel regional. "In Top 25 al transnationalelor din tarile Europei Centrale si de Est (n.r. Elaborat de UNCTAD, in 2003) Ungaria are patru companii (MOL, Malev etc.), Slovenia are opt companii (Gorenje, Mercator, Adria etc.), Croatia are patru companii (Hrvatska, Piva etc.), Polonia, Cehia si Slovacia cate una, iar Romania a fost reprezentata numai de Petrom", se arata in Memorandum. Numarul si puterea transnationalelor autohtone reprezinta un criteriu al capacitatii competitive al unei economii, fiind unul din factorii care determina cresterea performantei economice pe plan intern. Baza nationala a unei transnationale asigura cea mai ridicata rata de fructificare a capitalului, cea mai mare parte a valorii adaugate fiind obtinuta pe plan intern, iar activitatile cu valoare adaugata redusa sunt desfasurate in locatii din alte tari. La noi, marile grupuri industriale autohtone au dificultati de pozitionare si structurare care sa le permita sa devina actori competitivi pe piata europeana.

COMPARATII

In perioada 1999-2003, PIB in Romania a crescut cu 7,4%, Irlanda a inregistrat un salt de 41,1%, Letonia 36,4%, Estonia 29,1%, Grecia 21,6%, Ungaria 21,2% etc.

PIB/locuitor in Romania (la paritatea puterii de cumparare) este de 6350 EUR in 2003, de 27.910 in Irlanda, de 16.410 in Slovenia, de 12.960 in Ungaria si de trei ori mai mic fata de nivelul mediu al Uniunii Europene.

Productivitatea (PIB/salariat) reprezinta in Romania 31,7% din media Uniunii Europene in 2003, iar in Ungaria 63,6%, Polonia 50,2%, Slovenia 70,6% etc.

Investitiile in economie (formarea bruta de capital) sunt in Romania de 22,5% din PIB in 2003, iar in Estonia 28,4%, Grecia 26,1%, Cehia 26,0%, media Uniunii Europene fiind de 19,1%.

Sursa: memorandumul UGIR 1903