x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Capcanele Legii „Trei luni pe gratis”. Amânarea plăţii utilităţilor, o idee bună care riscă să dea greş

0
Autor: Adrian Stoica 06 Apr 2020 - 10:51
Capcanele Legii „Trei luni pe gratis”. Amânarea plăţii utilităţilor, o idee bună care riscă să dea greş seb_ra/Getty Images/iStockphoto Amazed woman holding bills


Camera Deputaților a adoptat vineri, în calitate de for decizional, un proiect de lege care prevede amânarea pentru o perioadă de trei luni a plății utilităților. Este vorba despre apă-canal, energie, gaze, salubritate, cablu TV, servicii telefonice și de internet, iar măsura se va aplica  persoanelor fizice afectate direct sau indirect de măsurile impuse de autorități pe perioada stării de urgență, precum şi companiilor a căror activitate a fost oprită sau ale căror venituri sau încasări s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs raportat la media celor două luni anterioare. Proiectul, care a fost trimis la promulgare, se bazează pe o idee corectă de protecție socială, dar aplicarea ideii riscă să dea greș, atrage însă atenţia o analiză realizată de Energy Police Group (EPG), un think-tank specializat în politici energetice.

 

Proiectul de lege în forma trimisă la promulgare a ajuns să se aplice însă, practic, tuturor consumatorilor casnici - inclusiv celor care nu au nevoie de o astfel de protecție socială - și aproape tuturor operatorilor economici, inclusiv marilor consumatori de energie, pentru care există mijloace separate de protecție și stimulare economic, este concluzia analizei citate, care argumentează că ideea este bună, având incontestabile merite de protecție socială și de eficiență macroeconomică, ea fiind aplicată în prezent, cu unele diferențe, în state industrializate ce au fost puternic lovite de criza COVID-19, precum Italia și Spania.

 

O lege dată prea repede

Conform expunerii de motive, proiectul de lege „are în vedere situația financiară dificilă în care se află multe gospodării din România” din cauza crizei COVID-19 și, pe de altă parte „deficitul de lichiditate cu care se confruntă companiile din România și ponderea ridicată a cheltuielilor cu utilitățile în total cheltuieli”. Autorii analizei apreciază că în ceea ce-i privește pe consumatorii casnici, numărul celor aflați în șomaj tehnic și al celor cu activități independente grav afectate de înghețarea cvasigenerală a activității economice este în creștere, dar “sunt bune motive să credem că numărul lor cumulat nu va atinge un vârf înainte de mijlocul lunii mai sau mai târziu – ceea ce ridică problema distinctă a intervalului optim de aplicabilitate a acestei inițiative de susținere economică; este mai potrivit, de fapt, ca o astfel de lege să intre în vigoare la 1 iunie sau 1 iulie”.

 

Alocare ineficientă a fondurilor publice

Pe de altă parte, formularea toate persoanele fizice afectate „direct sau indirect” de restricțiile impuse pe timpul crizei pot solicita amânarea plății facturilor la utilități pentru trei luni, este apreciată ca fiind vagă şi, în consecinţă oricine se poate încadra. Acest lucru ridică atât o problemă de „hazard moral”, cât și una de alocare ineficientă a fondurilor publice pe timp de criză, apreciază analiza EPG. În condiţiile în care apropierea sezonului cald va duce la creşterea consumului de energie pe segmentul rezidenţial, dar și de faptul că prețurile energiei au scăzut semnificativ pe fondul prăbușirii consumului, factura medie cumulată pe un trimestru în această perioadă pentru o gospodărie medie la energie electrică și gaze naturale va fi în jur de 450 de lei. Asta va însemna că amânarea de la achitarea unei astfel de sume trebuie să fie o opțiune doar pentru consumatorii casnici care au probleme financiare cu adevărat grave, consider autorii analizei. Din acest punct de vedere, era mai potrivită formularea din varianta inițială, adoptată de Senat, a articolului 4 din proiectul de lege, care delimitează beneficiarii casnici astfel: „persoane fizice aflate în șomaj tehnic și care încasează o indemnizație lunară inferioară salariului minim pe economie, persoane fizice ce desfășoară activități, altele decât munca salariată, și care nu mai pot fi desfășurate ca urmare a măsurilor impuse de autoritățile competente”. O altă scăpare a proiectului adoptat de Parlament este considerată şi omiterea de la prevederile actului normativ pe cei care, din diferite motive, aveau deja un venit sub nivelul salariului minim pe economie, precum și pe cei care nu înregistrează deloc venituri și care, în practică, muncesc nefiscalizat („la negru”).

 

 

Totuși, aplicarea ideii riscă să dea greș, dacă condițiile de aplicare nu sunt bine și coerent delimitate. Cel mai important, categoria beneficiarilor trebuie delimitată cu claritate, pentru a acoperi strict consumatorii casnici cu venituri diminuate - dar și pe cei care aveau deja venituri sub salariul minim pe economie, respectiv pe cei fără venituri fiscalizate - și întreprinderile mici și mijlocii afectate de criză.

Analiza EPG

 

 

 

Beneficiarii de servicii de utilități care beneficiază de amânarea facturilor la utilităţi vor plăti sumele scadente, eșalonat, pe o perioadă de 12 luni de la expirarea perioadei, fără a li se percepe dobânzi și penalități de întârziere. 

 

Condiţiile de încadrare, prea lejere

Şi în ceea ce privește consumatorii non-casnici, cerințele de „calificare” a beneficiarilor din proiectul de lege au devenit mult mai laxe în varianta adoptată de Camera Deputaţilor decât cele din varianta Senatului. Astfel, proiectul de lege trimis la promulgare se referă la operatorii economici a căror activitate „a fost oprită sau [ale căror] venituri sau încasări s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs, raportat la media celor două luni anterioare”. Dar o scădere lunară de venituri sau încasări de 15% este ușor de instrumentalizat de către majoritatea agenților economici, prin relativ ușoare amânări la nivelul fluxului de numerar, se arată în analiza citată. “Dacă varianta Senatului era prea drastică în acest sens – „încetarea totală a activității” – s-ar fi impus un nivel minim de diminuare a încasărilor sau veniturilor de 50%, raportat la media ultimelor șase luni, nu doar două luni de activitate”, apreciază autorii analizei, subliniind că “un astfel de mecanism tranzitoriu de protecție economică s-ar aplica în mod justificat doar IMM-urilor, nu și marilor companii – și, în mod cert, nu marilor consumatori de energie, pentru care pot fi utilizate mijloace complet separate de protecție și stimulare economică din partea statului”.

 

Citește aici Analiză Energy Police Group

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Execuţia bugetului general consolidat, încheiat în primele patru luni cu un deficit de 2,4% din PIB

Execuţia bugetului general consolidat, încheiat în primele patru luni cu un deficit de 2,4% din PIB
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 26,82 miliarde lei (2,48% din PIB), din care mai mult de jumătate este generat de sumele lăsate în mediul...

Ursula von der Leyen: Efortul nostru de redresare este de 2.400 de miliarde de euro

Ursula von der Leyen: Efortul nostru de redresare este de 2.400 de miliarde de euro
Uniunea Europeană este într-un moment decisiv şi necesită un efort colectiv, a afirmat, miercuri după-amiază, preşedintele Comisiei Europene, anunţând un buget multianual de 1.100 de miliarde de euro şi fondul...

Florin Cîțu anunță depășirea plafonului de un miliard la IMM Invest

Florin Cîțu anunță depășirea plafonului de un miliard la IMM Invest
Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a declarat miercuri, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat o ordonanță de guvern pentru eliminarea unor bariere din programul IMM Invest. ”Am depășit plafonul de...

PROCES LA ÎNĂLȚIME: Ryanair vrea să dea în judecată Lufthansa

PROCES LA ÎNĂLȚIME: Ryanair vrea să dea în judecată Lufthansa
Compania irlandeză Ryanair a anunțat că va da în judecată compania Lufthansa pentru ajutorul de 9 miliarde euro primit de la statul german. Ryanair consideră că acțiunea de infuzie de capital a statului german ca...

Premieră! Buget UE de 1,1 trilioane euro

Premieră! Buget UE de 1,1 trilioane euro
Bugetul UE care îl va anunța astăzi șefa Comisiei Europene SE RIDICĂ LA 1,1 TRILIOANE EURO.  La această sumă se va adăuga un pachet de 750 miliarde euro pentru  combaterea impactul...

Conducta de transport gaze Sighetu Marmaţiei - Vişeul de Sus - Borşa a fost declarată de importanţă naţională

Conducta de transport gaze Sighetu Marmaţiei - Vişeul de Sus - Borşa a fost declarată de importanţă naţională
Conducta de transport gaze naturale pe direcţia Sighetu Marmaţiei - Vişeul de Sus - Borşa a fost declarată de importanţă naţională printr-o Hotărâre de Guvern, adoptată...

Lucrările la Gara Constanţa au fost finalizate în proporţie de 70%

Lucrările la Gara Constanţa au fost finalizate în proporţie de 70%
Lucrările la tunelul pietonal din Gara Constanţa au fost finalizate în proporţie de 70%, anunță CFR Infrastructură. "În staţia CF Constanţa, lucrările de reparaţii capitale la liniile de cale ferată...

Curs valutar. Leul se devalorizează în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se devalorizează în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se ieftinește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat pentru astăzi un curs de referinţă de 4,8432 lei/euro, 4,4053 lei/dolar, 5,4302 lei/liră sterlină, 4,5436 lei/franc elveţian.  Cursul de referinţă...

Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,5% în aprilie 2020

Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,5% în aprilie 2020
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut cu 0,5% (minus 0,8% în termeni reali) în aprilie 2020, faţă de luna anterioară, până la nivelul de 271,124 miliarde lei,...

Centrala de la Iernut va fi gata la sfârșitul lunii decembrie. Lucrările sunt realizate în proporție de 92%

Centrala de la Iernut va fi gata la sfârșitul lunii decembrie. Lucrările sunt realizate în proporție de 92%
Construcția centralei pe gaze de la Iernut va fi terminată până la sfârşitul lunii decembrie. Lucrările sunt realizate în proporţie de 90-92% până în prezent, potrivit directorului general...

România s-a împrumutat 3,3 miliarde de euro de pe piețele externe

România s-a împrumutat 3,3 miliarde de euro de pe piețele externe
România s-a împrumutat 3,3 miliarde euro de pe pieţele externe de capital, în contextul pandemiei de coronavirus. Fondurile au intrat în conturile Trezoreriei de Stat pe 26 mai, a anunţat Ministerul...

Studiu: Românii vor să ia masa în oraș după deschiderea restaurantelor

Studiu: Românii vor să ia masa în oraș după deschiderea restaurantelor
Românii intenţionează să ia masa în oraş după deschiderea restaurantelor. Ei vor cheltui însă mai puțin cu 10% față de anul trecut, arată un studiu realizat de Hospitality Culture și Exact Business...

65% dintre companiile din România nu au redus costurile cu angajații în perioada stării de urgență

65% dintre companiile din România nu au redus costurile cu angajații în perioada stării de urgență
65% dintre companiile din România nu au redus costurile cu angajaţii în pereioada stării de urgenţă, arată Barometrul de HR, realizat de PwC România. Societățile care au scăzut cheltuiel...

UE vrea ca peste 2,6 milioane de autovehicule să folosească hidrogenul până în 2030

UE vrea ca peste 2,6 milioane de autovehicule să folosească hidrogenul până în 2030
Uniunea Europeană vrea ca peste 2,6 milioane de autovehicule să folosească hidrogenul până în 2030, declară Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare...
Serviciul de email marketing furnizat de