x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Capcanele Legii „Trei luni pe gratis”. Amânarea plăţii utilităţilor, o idee bună care riscă să dea greş

0
Autor: Adrian Stoica 06 Apr 2020 - 10:51
Capcanele Legii „Trei luni pe gratis”. Amânarea plăţii utilităţilor, o idee bună care riscă să dea greş seb_ra/Getty Images/iStockphoto Amazed woman holding bills


Camera Deputaților a adoptat vineri, în calitate de for decizional, un proiect de lege care prevede amânarea pentru o perioadă de trei luni a plății utilităților. Este vorba despre apă-canal, energie, gaze, salubritate, cablu TV, servicii telefonice și de internet, iar măsura se va aplica  persoanelor fizice afectate direct sau indirect de măsurile impuse de autorități pe perioada stării de urgență, precum şi companiilor a căror activitate a fost oprită sau ale căror venituri sau încasări s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs raportat la media celor două luni anterioare. Proiectul, care a fost trimis la promulgare, se bazează pe o idee corectă de protecție socială, dar aplicarea ideii riscă să dea greș, atrage însă atenţia o analiză realizată de Energy Police Group (EPG), un think-tank specializat în politici energetice.

 

Proiectul de lege în forma trimisă la promulgare a ajuns să se aplice însă, practic, tuturor consumatorilor casnici - inclusiv celor care nu au nevoie de o astfel de protecție socială - și aproape tuturor operatorilor economici, inclusiv marilor consumatori de energie, pentru care există mijloace separate de protecție și stimulare economic, este concluzia analizei citate, care argumentează că ideea este bună, având incontestabile merite de protecție socială și de eficiență macroeconomică, ea fiind aplicată în prezent, cu unele diferențe, în state industrializate ce au fost puternic lovite de criza COVID-19, precum Italia și Spania.

 

O lege dată prea repede

Conform expunerii de motive, proiectul de lege „are în vedere situația financiară dificilă în care se află multe gospodării din România” din cauza crizei COVID-19 și, pe de altă parte „deficitul de lichiditate cu care se confruntă companiile din România și ponderea ridicată a cheltuielilor cu utilitățile în total cheltuieli”. Autorii analizei apreciază că în ceea ce-i privește pe consumatorii casnici, numărul celor aflați în șomaj tehnic și al celor cu activități independente grav afectate de înghețarea cvasigenerală a activității economice este în creștere, dar “sunt bune motive să credem că numărul lor cumulat nu va atinge un vârf înainte de mijlocul lunii mai sau mai târziu – ceea ce ridică problema distinctă a intervalului optim de aplicabilitate a acestei inițiative de susținere economică; este mai potrivit, de fapt, ca o astfel de lege să intre în vigoare la 1 iunie sau 1 iulie”.

 

Alocare ineficientă a fondurilor publice

Pe de altă parte, formularea toate persoanele fizice afectate „direct sau indirect” de restricțiile impuse pe timpul crizei pot solicita amânarea plății facturilor la utilități pentru trei luni, este apreciată ca fiind vagă şi, în consecinţă oricine se poate încadra. Acest lucru ridică atât o problemă de „hazard moral”, cât și una de alocare ineficientă a fondurilor publice pe timp de criză, apreciază analiza EPG. În condiţiile în care apropierea sezonului cald va duce la creşterea consumului de energie pe segmentul rezidenţial, dar și de faptul că prețurile energiei au scăzut semnificativ pe fondul prăbușirii consumului, factura medie cumulată pe un trimestru în această perioadă pentru o gospodărie medie la energie electrică și gaze naturale va fi în jur de 450 de lei. Asta va însemna că amânarea de la achitarea unei astfel de sume trebuie să fie o opțiune doar pentru consumatorii casnici care au probleme financiare cu adevărat grave, consider autorii analizei. Din acest punct de vedere, era mai potrivită formularea din varianta inițială, adoptată de Senat, a articolului 4 din proiectul de lege, care delimitează beneficiarii casnici astfel: „persoane fizice aflate în șomaj tehnic și care încasează o indemnizație lunară inferioară salariului minim pe economie, persoane fizice ce desfășoară activități, altele decât munca salariată, și care nu mai pot fi desfășurate ca urmare a măsurilor impuse de autoritățile competente”. O altă scăpare a proiectului adoptat de Parlament este considerată şi omiterea de la prevederile actului normativ pe cei care, din diferite motive, aveau deja un venit sub nivelul salariului minim pe economie, precum și pe cei care nu înregistrează deloc venituri și care, în practică, muncesc nefiscalizat („la negru”).

 

 

Totuși, aplicarea ideii riscă să dea greș, dacă condițiile de aplicare nu sunt bine și coerent delimitate. Cel mai important, categoria beneficiarilor trebuie delimitată cu claritate, pentru a acoperi strict consumatorii casnici cu venituri diminuate - dar și pe cei care aveau deja venituri sub salariul minim pe economie, respectiv pe cei fără venituri fiscalizate - și întreprinderile mici și mijlocii afectate de criză.

Analiza EPG

 

 

 

Beneficiarii de servicii de utilități care beneficiază de amânarea facturilor la utilităţi vor plăti sumele scadente, eșalonat, pe o perioadă de 12 luni de la expirarea perioadei, fără a li se percepe dobânzi și penalități de întârziere. 

 

Condiţiile de încadrare, prea lejere

Şi în ceea ce privește consumatorii non-casnici, cerințele de „calificare” a beneficiarilor din proiectul de lege au devenit mult mai laxe în varianta adoptată de Camera Deputaţilor decât cele din varianta Senatului. Astfel, proiectul de lege trimis la promulgare se referă la operatorii economici a căror activitate „a fost oprită sau [ale căror] venituri sau încasări s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs, raportat la media celor două luni anterioare”. Dar o scădere lunară de venituri sau încasări de 15% este ușor de instrumentalizat de către majoritatea agenților economici, prin relativ ușoare amânări la nivelul fluxului de numerar, se arată în analiza citată. “Dacă varianta Senatului era prea drastică în acest sens – „încetarea totală a activității” – s-ar fi impus un nivel minim de diminuare a încasărilor sau veniturilor de 50%, raportat la media ultimelor șase luni, nu doar două luni de activitate”, apreciază autorii analizei, subliniind că “un astfel de mecanism tranzitoriu de protecție economică s-ar aplica în mod justificat doar IMM-urilor, nu și marilor companii – și, în mod cert, nu marilor consumatori de energie, pentru care pot fi utilizate mijloace complet separate de protecție și stimulare economică din partea statului”.

 

Citește aici Analiză Energy Police Group

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Linie credit de 4,5 miliarde de la BCE pentru BNR

Linie credit de 4,5 miliarde de la BCE pentru BNR
Banca Națională a Românie a anunțat încheirea unui aranjament  cu Banca Centrală Europeană pentru o linie repo pentru lichiditate la nivelul de 4,5 miliarde euro. Acest aranjament are rolul de a furniza...

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni a înregistrat un deficit de 2,48%

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni a înregistrat un deficit de 2,48%
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului a înregistrat un deficit de 26,82 miliarde lei (2,48% din PIB), din care mai mult de jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic...

Rădulescu, BNR: Marea, imensa problemă a României este dezechilibrul bugetar

Rădulescu, BNR: Marea, imensa problemă a României este dezechilibrul bugetar
Săptămâna trecută, BNR a decis reducerea dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază (adică 0,25 la sută). A fost o decizie dificilă, într-un context macroeconomic și internațional dintre cele mai...

Vești bune. Standard & Poor's reconfirmă ratingul de țară al României

Vești bune. Standard & Poor's reconfirmă ratingul de țară al României
Standard & Poor's (S&P) a anunțat o decizie vitală pentru România.  Ratingul României rămâne la "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală. Standard...

Euro se întărește cu optimism

Euro se întărește cu optimism
Moneda euro se întărește față de dolar, chiar și pe perioada pandemiei.  Față de anul trecut, la sfârșitul lunii mai, euro a crescut cu 5 la sută în comparație cu moneda americană. Cursul...

700 de angajați de la Omniasig au declanșat un conflict de muncă

700 de angajați de la Omniasig au declanșat un conflict de muncă
Peste 700 de salariați ai Omniasig declanșează conflictul colectiv de muncă. Angajații acuză că nu au primit de 2 ani nicio creștere salarială. Decizia vine în urma eșuării negocierile începute pe data...

Eoliană gigant în construcție

Eoliană gigant în construcție
Siemens Gamesa are în construcție cea mai mare eoliană, cu o putere de 14 MW, care va fi plasată offshore. Diametrul  va măsura 222 metri, dimensiunea paletelor turbinei fiind de 108 metri....

Curs valutar. Leul se devalorizează în raport cu euro. ROBOR rămâne stabil. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se devalorizează în raport cu euro. ROBOR rămâne stabil. Aurul se ieftinește
Banca Națională a României (BNR) a stabilit pentru astăzi un curs de referință de 4,8393 lei/euro, 4,2695 lei/dolar, 5,3923 lei/lira sterlină, 4,4587 lei/francul elvețian. Cursul de ieri transmis de BNR a...

Obligațiunile Norofert tranzacționate pe sistemul alternativ al Bursei de Valori București

Obligațiunile Norofert tranzacționate pe sistemul alternativ al Bursei de Valori București
Obligaţiunile emise de compania Norofert intră astăzi la tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la trei luni de la listarea companiei pe piaţa...

Veniturile lunare pe gospodărie în 2019. La cât au ajuns cheltuielile

Veniturile lunare pe gospodărie în 2019. La cât au ajuns cheltuielile
Veniturile medii lunare pe gospodărie s-au ridicat la 4.790 lei în anul 2019, cu 12,7% mai mult faţă de perioada anterioară. Cheltuielile totale au ajuns la 4.092 lei/lună, arată datele...

Trenurile internaționale care leagă România de Ungaria și Austria s-ar putea relua de la 1 iulie

Trenurile internaționale care leagă România de Ungaria și Austria s-ar putea relua de la 1 iulie
CFR Călători discută pentru reluarea transportului feroviar cu  Austria, Bulgaria, Moldova şi Ucraina. Circulația trenurilor internaționale care leagă România de Ungaria și Austria s-ar putea relua de...

Străinii nu mai pot cumpăra terenuri agricole în România

Străinii nu mai pot cumpăra terenuri agricole în România
Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege privind vânzările terenurilor agricole, act normativ prin care se instituie noi condiţii pentru tranzacţiile cu terenuri agricole....

Harta firmelor. Cine sunt întreprinzătorii României

Harta firmelor. Cine sunt întreprinzătorii României
România are mai puțin de 1,5 milioane de întreprinzători, din care sub 90.000 sunt și patroni, adică au angajați în firmele lor. Cei mai mulți fondatori de firmă sunt bărbați, cu vârste de peste 30 de ani,...

Cîțu: Programul de susținere a companiilor mari, operațional în cel mult 4 săptămâni

Cîțu: Programul de susținere a companiilor mari, operațional în cel mult 4 săptămâni
Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat, joi, la finalul ședinței de Guvern, că programul de susținere a companiilor mari, care are un plafon de opt miliarde de lei, va fi operațional în cel mult 4...

Seceta se extinde. 1,3 milioane de hectare afectate

Seceta se extinde. 1,3 milioane de hectare afectate
Pagubele produse de secetă se extind pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost însămânţate în toamna anului 2019, a declarat ministrul Agriculturii şi...
Serviciul de email marketing furnizat de