x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Amplasarea pieselor pe marea tablă

0
Autor: Adrian Stoica 07 Apr 2020 - 10:49

Anul 2017 a debutat în Statele Unite cu instalarea noului președinte Donald Trump la Casa Albă. Printre problemele (dosarele) preluate de la predecesorul său se afla una de o importanță și greutate aparte, a cărei abordare de către fosta administrație Obama fusese constant și vehement criticată de Trump: relația comercială cu China.

 În scurt timp, în deja binecunoscutu-i stil impetuos, liderul american și alți înalți responsabili de la Washinghton au început un război al declarațiilor la adresa regimului de la Beijing, acuzând, în multe cazuri pe bună dreptate, practicile economice agresive ale Chinei și spionajul tehnologic pe scară largă la adresa unor companii americane. Este binecunoscut uraganul care s-a dezlănțuit în jurul companiei HUAWEI și a intențiilor acesteia de a încheia contracte privind implementarea tehnologiei 5G în state aliate ale SUA din UE. De asemenea, proiectul geo-strategic “Noul Drum al Mătăsii” lansat de președintele chinez Xi Jinping și demersurile propagandistice asociate acestuia, care începeau să devină un “ghimpe în coasta americană”, au început să fie tot mai intens contracarate și contestate de media mainstream din emisfera vestică. Concomitent, pe plan intern, China a început să se confrunte cu două categorii de probleme ce păreau uitate de o bună bucată de vreme, economice și politice.

Economia chineză, după mulți ani de creștere explozivă, începea să dea semne de oboseală concretizate, în principal, prin scăderea ritmului de expansiune a PIB și presiunea resimțită de sistemul financiar supus unor eforturi de investiții nerentabile. În plan politic, revolta izbucnită anul trecut în Hong Kong împotriva reglementărilor impuse de Beijing și blocajul intervenit în relația cu Taiwan-ul încă din 2016 s-au suprapus unor tensiuni latente existente în sânul Partidului Comunist Chinez (PCC) determinate de campaniile lansate de președintele Xi Jinping pentru îndepărtarea unor oficiali corupți (strategie de consolidare a puterii cu rădăcini vechi în PCC).

Ultima parte a anului 2019 a fost marcată de negocierile intense SUA-China pentru parafarea unui acord comercial între cele două părți, aspect concretizat la mijlocul lunii ianuarie 2020 la Washinghton. Deși documentul semnat a fost caracterizat drept un act preliminar unui tratat în adevăratul sens al cuvântului, ce ar urma să fie perfectat în viitorul apropiat, prevederile acestuia indică o cedare de poziție a Chinei în favoarea intereselor americane. Aspectul a fost ilustrat cel mai bine de nivelul de reprezentare al celor două delegații: în timp ce din partea americană a fost prezent președintele Trump, delegația chineză a fost condusă de vicepremierul Liu He. Este evident faptul că președintele Xi Jinping nu a fost dispus să-și asocieze imaginea cu un demers ce reprezintă o victorie tactică americană într-un meci de etapă.

Gambitul chinezesc

Pe acest fundal al ultimilor ani de relații China-SUA, prezentat anterior doar în punctele sale esențiale, în luna noiembrie 2019 ia naștere într-o piață din Wuhan, provincia Hubei, un virus ce reprezintă în fapt o mutație a celui care a provocat cunoscuta epidemie SARS, motiv pentru care a și fost denumit ulterior SARS-CoV-2 (aceasta este denumirea corectă a virusului, COVID-19 fiind numele bolii pe care o provoacă).

Din capul locului trebuie să specific în mod clar că nu creditez drept viabilă teza producerii artificial (în laborator) a virusului (de către oricare dintre cele două părți ce fac obiectul acestei analize, ori de o terță parte interesată), considerând că mutația a fost una naturală, produsă în procesul trecerii de la un animal (nu prezintă importanță în contextul de față care a fost acesta) la om, conform celor susținute de diverse foruri științifice mondiale. Motivul evident pentru care teoria conspiraționistă a producerii artificiale a virsului nu se susține îl constituie un fapt bine cunoscut cercetătorilor în biologie: supus unei riguroase analize de laborator, cu mijloacele tehnico-științifice deținute la ora actuală de multe state ale lumii, orice intervenție exterioară asupra unui asemenea organism celular ar fi imposibil să rămână nedetectată. Prin urmare, toate teoriile conspiraționiste privind apariția și răspândirea “controlată” a virusului nu sunt decât zgomote de fond induse de diverși actori interesați în exploatarea contextului actual, aspecte ce nu fac obiectul materialului de față.

Sunt tot mai multe opinii credibile potrivit cărora virusul a început să se răspândească în populație la un nivel detectabil de către personalul medical încă din luna decembrie. Ajunși în acest punct trebuie să facem un stop-cadru asupra sistemului social din China, menționând că tot mai multe aspecte ale vieții cotidiene sunt cunoscute/controlate de un sistem de supraveghere fără precedent în istoria omenirii aflat la dispoziția atotputernicului partid-stat. În aceste condiții este total necredibil faptul că autoritățile chineze nu ar fi știut de existența și răspândirea virusului pană la mijlocul lunii ianuarie când a fost făcut anunțul oficial. Mai mult, bazându-ne pe tiparele cunoscute de acțiune ale unui regim totalitar extrem de eficient (așa cum s-a dovedit a fi cel chinez), putem presupune cu o mare probabilitate de veridicitate că în luna ianuarie erau deja studiate și cunoscute principalele caracteristici ale virusului, în special gradul extrem de contagiune și periculozitatea pentru anumite grupe de populație. Concluziile au ajuns inevitabil pe masa secretarului general și a celor nouă membri ai Comitetului Permanent al Biroului Politic al PCC care au avut de decis strategia de acțiune în privința noii amenințări. Variantele majore de acțiune erau două: (1) acționăm cu toată forța și eradicăm virusul în stadiul incipient de răspândire sau (2) îl lăsăm să se răspândească pe un areal intern controlat, cu probabilitate de răspândire ulterioară la nivel global?

În acest punct, trebuie să revenim asupra elementelor de context prezentate în primul capitol și să încercăm să înțelegem decizia strategică adoptată de elita conducătoare chineză. Cine ar fi plauzibil să sufere cele mai mari daune la nivelul sistemelor sociale și economice, cu foarte probabile implicații politice ulterioare? În mod evident civilizația occidentală, al cărei sistem democratic de reacție și luare a deciziilor (adânc înrădăcinat la nivelul mentalului colectiv, în ciuda măsurilor “de urgență” impuse) este total inadecvat unui blitzkrieg biologic. Prin urmare, decizia strategică, cinic “corectă” din perspectiva PCC, a fost să permită răspândirea naturală a virusului (aspect ce ar fi putut fi eventual “stimulat” prin simpla permitere a deplasării unor persoane infectate către diverse zone “de interes” de pe glob), luând în calcul perspectiva clară a declanșării unei epidemii la nivel global (pandemii). Bun, dar cum ne vom descurca cu virusul în China? Răspuns: prin instituirea unor măsuri de izolare draconică în Wuhan și provincia Hubei și măsuri dure de control în restul țării. Evaluarea pagubelor umane? 100.000 de morți? 200.000 de morți? (greu de crezut că cineva se mai amăgește cu cifrele oficiale oferite de autoritățile chineze, numărul declarat de infectați și decedați fiind cel puțin ridicole). Insignifiant…neglijabil…să nu uităm că vorbim de o țară care a derulat experimente sociale inimaginabile pentru “lumea civilizată” în perioada lui Mao, soldate cu câte va zeci demilioane de morți. Evaluarea efectelor economice? Serioase, dar ne putem permite o cădere de un trimestru dacă perspectiva de creștere ulterioară este solidă și rapidă. Mai mult, ne vom afla din nou în poziția privilegiată de a relua investițiile în diverse state occidentale grav afectate de criza economică indusă, proiectându-ne astfel interesele geo-politice. Să fie asta explicația repetatelor declarații ale lui Donald Trump și secretarului de stat Mike Pompeo (fost director CIA!) despre “virusul chinezesc”, “virusul din Wuhan” etc?

Efectele asupra economiei principalului adversar strategic, SUA? Foarte serioase, dar…aici avem un mare DAR. Pachetul de măsuri financiare adoptat deja de SUA, în valoare de 2.200 miliarde de dolari (o sumă extrem de mare, din care peste 300 miliarde vor fi distribuite direct către populație), ar putea face trecerea economiei americane peste hopul ivit mult mai lină. Cam acesta e avantajul de care te bucuri când tiparnița mondială de bani se află în curtea ta. O turbulență suplimentară pentru SUA este indusă de căderea prețului petrolului, determinată de jocul Arabiei Saudite de a-și spori cota de piață în detrimentul Federației Ruse și chiar al SUA, afectând grav sectorul american al extracției de șist. Lucrurile par însă a se calma după anunțul președintelui rus Vladimir Putin de a decide o diminuare a producției în perioada următoare.

Concluzii de etapă

Episodul pandemic actual indus de virusul SARS-CoV-2 este un corolar al războiului economic și comercial derulat la un nivel global fără precedent în ultimii ani de China și SUA, determinat de consolidarea statutului de super-putere a Chinei, respective contestarea rolului de hegemon mondial al SUA. Conflictul dintre cei doi coloși se derulează cu toate metodele și mijloacele avute la dispoziție, implicând inevitabile “lovituri sub centură”, pe lângă dimensiunile propagandistică și ideologică “normale”. Atacul virusului asupra Chinei a fost abordat și utilizat de planificatorii strategi chinezi ca o oportunitate, absorbind și direcționând (model de strategie cunoscută în artele marțiale) energia adversarului (virusul) către ceilalți competitori ai scenei mondiale (lumea occidentală în general, SUA în particular).

Nu putem evalua încă dacă va exista un actor avantajat de criza în derulare sau cine va fi acesta. Foarte probabil este ca finalul acestui episod să ducă la un rezultat nul între cei doi mari competitori din perspectiva prevalenței sferelor de influență, însă este evident că implicațiile economice, sociale și politice pentru restul lumii vor fi majore, restul pieselor de pe marea tablă riscând în mod evident statutul de “victime colaterale”.


 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni a înregistrat un deficit de 2,48%

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni a înregistrat un deficit de 2,48%
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului a înregistrat un deficit de 26,82 miliarde lei (2,48% din PIB), din care mai mult de jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic...

Rădulescu, BNR: Marea, imensa problemă a României este dezechilibrul bugetar

Rădulescu, BNR: Marea, imensa problemă a României este dezechilibrul bugetar
Săptămâna trecută, BNR a decis reducerea dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază (adică 0,25 la sută). A fost o decizie dificilă, într-un context macroeconomic și internațional dintre cele mai...

Vești bune. Standard & Poor's reconfirmă ratingul de țară al României

Vești bune. Standard & Poor's reconfirmă ratingul de țară al României
Standard & Poor's (S&P) a anunțat o decizie vitală pentru România.  Ratingul României rămâne la "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală. Standard...

Euro se întărește cu optimism

Euro se întărește cu optimism
Moneda euro se întărește față de dolar, chiar și pe perioada pandemiei.  Față de anul trecut, la sfârșitul lunii mai, euro a crescut cu 5 la sută în comparație cu moneda americană. Cursul...

700 de angajați de la Omniasig au declanșat un conflict de muncă

700 de angajați de la Omniasig au declanșat un conflict de muncă
Peste 700 de salariați ai Omniasig declanșează conflictul colectiv de muncă. Angajații acuză că nu au primit de 2 ani nicio creștere salarială. Decizia vine în urma eșuării negocierile începute pe data...

Eoliană gigant în construcție

Eoliană gigant în construcție
Siemens Gamesa are în construcție cea mai mare eoliană, cu o putere de 14 MW, care va fi plasată offshore. Diametrul  va măsura 222 metri, dimensiunea paletelor turbinei fiind de 108 metri....

Curs valutar. Leul se devalorizează în raport cu euro. ROBOR rămâne stabil. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se devalorizează în raport cu euro. ROBOR rămâne stabil. Aurul se ieftinește
Banca Națională a României (BNR) a stabilit pentru astăzi un curs de referință de 4,8393 lei/euro, 4,2695 lei/dolar, 5,3923 lei/lira sterlină, 4,4587 lei/francul elvețian. Cursul de ieri transmis de BNR a...

Obligațiunile Norofert tranzacționate pe sistemul alternativ al Bursei de Valori București

Obligațiunile Norofert tranzacționate pe sistemul alternativ al Bursei de Valori București
Obligaţiunile emise de compania Norofert intră astăzi la tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la trei luni de la listarea companiei pe piaţa...

Veniturile lunare pe gospodărie în 2019. La cât au ajuns cheltuielile

Veniturile lunare pe gospodărie în 2019. La cât au ajuns cheltuielile
Veniturile medii lunare pe gospodărie s-au ridicat la 4.790 lei în anul 2019, cu 12,7% mai mult faţă de perioada anterioară. Cheltuielile totale au ajuns la 4.092 lei/lună, arată datele...

Trenurile internaționale care leagă România de Ungaria și Austria s-ar putea relua de la 1 iulie

Trenurile internaționale care leagă România de Ungaria și Austria s-ar putea relua de la 1 iulie
CFR Călători discută pentru reluarea transportului feroviar cu  Austria, Bulgaria, Moldova şi Ucraina. Circulația trenurilor internaționale care leagă România de Ungaria și Austria s-ar putea relua de...

Străinii nu mai pot cumpăra terenuri agricole în România

Străinii nu mai pot cumpăra terenuri agricole în România
Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege privind vânzările terenurilor agricole, act normativ prin care se instituie noi condiţii pentru tranzacţiile cu terenuri agricole....

Harta firmelor. Cine sunt întreprinzătorii României

Harta firmelor. Cine sunt întreprinzătorii României
România are mai puțin de 1,5 milioane de întreprinzători, din care sub 90.000 sunt și patroni, adică au angajați în firmele lor. Cei mai mulți fondatori de firmă sunt bărbați, cu vârste de peste 30 de ani,...

Cîțu: Programul de susținere a companiilor mari, operațional în cel mult 4 săptămâni

Cîțu: Programul de susținere a companiilor mari, operațional în cel mult 4 săptămâni
Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat, joi, la finalul ședinței de Guvern, că programul de susținere a companiilor mari, care are un plafon de opt miliarde de lei, va fi operațional în cel mult 4...

Seceta se extinde. 1,3 milioane de hectare afectate

Seceta se extinde. 1,3 milioane de hectare afectate
Pagubele produse de secetă se extind pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost însămânţate în toamna anului 2019, a declarat ministrul Agriculturii şi...

Cei mai doriți angajatori din România. Companiile IT în topul preferințelor

Cei mai doriți angajatori din România. Companiile IT în topul preferințelor
Topul celor mai doriți angajatori din România este dominat de companii din tehnologia informației. Programul de lucru flexibil și munca de acasă sunt preferate de salariați, în contextul pandemiei de...
Serviciul de email marketing furnizat de