x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Amplasarea pieselor pe marea tablă

0
Autor: Adrian Stoica 07 Apr 2020 - 10:49

Anul 2017 a debutat în Statele Unite cu instalarea noului președinte Donald Trump la Casa Albă. Printre problemele (dosarele) preluate de la predecesorul său se afla una de o importanță și greutate aparte, a cărei abordare de către fosta administrație Obama fusese constant și vehement criticată de Trump: relația comercială cu China.

 În scurt timp, în deja binecunoscutu-i stil impetuos, liderul american și alți înalți responsabili de la Washinghton au început un război al declarațiilor la adresa regimului de la Beijing, acuzând, în multe cazuri pe bună dreptate, practicile economice agresive ale Chinei și spionajul tehnologic pe scară largă la adresa unor companii americane. Este binecunoscut uraganul care s-a dezlănțuit în jurul companiei HUAWEI și a intențiilor acesteia de a încheia contracte privind implementarea tehnologiei 5G în state aliate ale SUA din UE. De asemenea, proiectul geo-strategic “Noul Drum al Mătăsii” lansat de președintele chinez Xi Jinping și demersurile propagandistice asociate acestuia, care începeau să devină un “ghimpe în coasta americană”, au început să fie tot mai intens contracarate și contestate de media mainstream din emisfera vestică. Concomitent, pe plan intern, China a început să se confrunte cu două categorii de probleme ce păreau uitate de o bună bucată de vreme, economice și politice.

Economia chineză, după mulți ani de creștere explozivă, începea să dea semne de oboseală concretizate, în principal, prin scăderea ritmului de expansiune a PIB și presiunea resimțită de sistemul financiar supus unor eforturi de investiții nerentabile. În plan politic, revolta izbucnită anul trecut în Hong Kong împotriva reglementărilor impuse de Beijing și blocajul intervenit în relația cu Taiwan-ul încă din 2016 s-au suprapus unor tensiuni latente existente în sânul Partidului Comunist Chinez (PCC) determinate de campaniile lansate de președintele Xi Jinping pentru îndepărtarea unor oficiali corupți (strategie de consolidare a puterii cu rădăcini vechi în PCC).

Ultima parte a anului 2019 a fost marcată de negocierile intense SUA-China pentru parafarea unui acord comercial între cele două părți, aspect concretizat la mijlocul lunii ianuarie 2020 la Washinghton. Deși documentul semnat a fost caracterizat drept un act preliminar unui tratat în adevăratul sens al cuvântului, ce ar urma să fie perfectat în viitorul apropiat, prevederile acestuia indică o cedare de poziție a Chinei în favoarea intereselor americane. Aspectul a fost ilustrat cel mai bine de nivelul de reprezentare al celor două delegații: în timp ce din partea americană a fost prezent președintele Trump, delegația chineză a fost condusă de vicepremierul Liu He. Este evident faptul că președintele Xi Jinping nu a fost dispus să-și asocieze imaginea cu un demers ce reprezintă o victorie tactică americană într-un meci de etapă.

Gambitul chinezesc

Pe acest fundal al ultimilor ani de relații China-SUA, prezentat anterior doar în punctele sale esențiale, în luna noiembrie 2019 ia naștere într-o piață din Wuhan, provincia Hubei, un virus ce reprezintă în fapt o mutație a celui care a provocat cunoscuta epidemie SARS, motiv pentru care a și fost denumit ulterior SARS-CoV-2 (aceasta este denumirea corectă a virusului, COVID-19 fiind numele bolii pe care o provoacă).

Din capul locului trebuie să specific în mod clar că nu creditez drept viabilă teza producerii artificial (în laborator) a virusului (de către oricare dintre cele două părți ce fac obiectul acestei analize, ori de o terță parte interesată), considerând că mutația a fost una naturală, produsă în procesul trecerii de la un animal (nu prezintă importanță în contextul de față care a fost acesta) la om, conform celor susținute de diverse foruri științifice mondiale. Motivul evident pentru care teoria conspiraționistă a producerii artificiale a virsului nu se susține îl constituie un fapt bine cunoscut cercetătorilor în biologie: supus unei riguroase analize de laborator, cu mijloacele tehnico-științifice deținute la ora actuală de multe state ale lumii, orice intervenție exterioară asupra unui asemenea organism celular ar fi imposibil să rămână nedetectată. Prin urmare, toate teoriile conspiraționiste privind apariția și răspândirea “controlată” a virusului nu sunt decât zgomote de fond induse de diverși actori interesați în exploatarea contextului actual, aspecte ce nu fac obiectul materialului de față.

Sunt tot mai multe opinii credibile potrivit cărora virusul a început să se răspândească în populație la un nivel detectabil de către personalul medical încă din luna decembrie. Ajunși în acest punct trebuie să facem un stop-cadru asupra sistemului social din China, menționând că tot mai multe aspecte ale vieții cotidiene sunt cunoscute/controlate de un sistem de supraveghere fără precedent în istoria omenirii aflat la dispoziția atotputernicului partid-stat. În aceste condiții este total necredibil faptul că autoritățile chineze nu ar fi știut de existența și răspândirea virusului pană la mijlocul lunii ianuarie când a fost făcut anunțul oficial. Mai mult, bazându-ne pe tiparele cunoscute de acțiune ale unui regim totalitar extrem de eficient (așa cum s-a dovedit a fi cel chinez), putem presupune cu o mare probabilitate de veridicitate că în luna ianuarie erau deja studiate și cunoscute principalele caracteristici ale virusului, în special gradul extrem de contagiune și periculozitatea pentru anumite grupe de populație. Concluziile au ajuns inevitabil pe masa secretarului general și a celor nouă membri ai Comitetului Permanent al Biroului Politic al PCC care au avut de decis strategia de acțiune în privința noii amenințări. Variantele majore de acțiune erau două: (1) acționăm cu toată forța și eradicăm virusul în stadiul incipient de răspândire sau (2) îl lăsăm să se răspândească pe un areal intern controlat, cu probabilitate de răspândire ulterioară la nivel global?

În acest punct, trebuie să revenim asupra elementelor de context prezentate în primul capitol și să încercăm să înțelegem decizia strategică adoptată de elita conducătoare chineză. Cine ar fi plauzibil să sufere cele mai mari daune la nivelul sistemelor sociale și economice, cu foarte probabile implicații politice ulterioare? În mod evident civilizația occidentală, al cărei sistem democratic de reacție și luare a deciziilor (adânc înrădăcinat la nivelul mentalului colectiv, în ciuda măsurilor “de urgență” impuse) este total inadecvat unui blitzkrieg biologic. Prin urmare, decizia strategică, cinic “corectă” din perspectiva PCC, a fost să permită răspândirea naturală a virusului (aspect ce ar fi putut fi eventual “stimulat” prin simpla permitere a deplasării unor persoane infectate către diverse zone “de interes” de pe glob), luând în calcul perspectiva clară a declanșării unei epidemii la nivel global (pandemii). Bun, dar cum ne vom descurca cu virusul în China? Răspuns: prin instituirea unor măsuri de izolare draconică în Wuhan și provincia Hubei și măsuri dure de control în restul țării. Evaluarea pagubelor umane? 100.000 de morți? 200.000 de morți? (greu de crezut că cineva se mai amăgește cu cifrele oficiale oferite de autoritățile chineze, numărul declarat de infectați și decedați fiind cel puțin ridicole). Insignifiant…neglijabil…să nu uităm că vorbim de o țară care a derulat experimente sociale inimaginabile pentru “lumea civilizată” în perioada lui Mao, soldate cu câte va zeci demilioane de morți. Evaluarea efectelor economice? Serioase, dar ne putem permite o cădere de un trimestru dacă perspectiva de creștere ulterioară este solidă și rapidă. Mai mult, ne vom afla din nou în poziția privilegiată de a relua investițiile în diverse state occidentale grav afectate de criza economică indusă, proiectându-ne astfel interesele geo-politice. Să fie asta explicația repetatelor declarații ale lui Donald Trump și secretarului de stat Mike Pompeo (fost director CIA!) despre “virusul chinezesc”, “virusul din Wuhan” etc?

Efectele asupra economiei principalului adversar strategic, SUA? Foarte serioase, dar…aici avem un mare DAR. Pachetul de măsuri financiare adoptat deja de SUA, în valoare de 2.200 miliarde de dolari (o sumă extrem de mare, din care peste 300 miliarde vor fi distribuite direct către populație), ar putea face trecerea economiei americane peste hopul ivit mult mai lină. Cam acesta e avantajul de care te bucuri când tiparnița mondială de bani se află în curtea ta. O turbulență suplimentară pentru SUA este indusă de căderea prețului petrolului, determinată de jocul Arabiei Saudite de a-și spori cota de piață în detrimentul Federației Ruse și chiar al SUA, afectând grav sectorul american al extracției de șist. Lucrurile par însă a se calma după anunțul președintelui rus Vladimir Putin de a decide o diminuare a producției în perioada următoare.

Concluzii de etapă

Episodul pandemic actual indus de virusul SARS-CoV-2 este un corolar al războiului economic și comercial derulat la un nivel global fără precedent în ultimii ani de China și SUA, determinat de consolidarea statutului de super-putere a Chinei, respective contestarea rolului de hegemon mondial al SUA. Conflictul dintre cei doi coloși se derulează cu toate metodele și mijloacele avute la dispoziție, implicând inevitabile “lovituri sub centură”, pe lângă dimensiunile propagandistică și ideologică “normale”. Atacul virusului asupra Chinei a fost abordat și utilizat de planificatorii strategi chinezi ca o oportunitate, absorbind și direcționând (model de strategie cunoscută în artele marțiale) energia adversarului (virusul) către ceilalți competitori ai scenei mondiale (lumea occidentală în general, SUA în particular).

Nu putem evalua încă dacă va exista un actor avantajat de criza în derulare sau cine va fi acesta. Foarte probabil este ca finalul acestui episod să ducă la un rezultat nul între cei doi mari competitori din perspectiva prevalenței sferelor de influență, însă este evident că implicațiile economice, sociale și politice pentru restul lumii vor fi majore, restul pieselor de pe marea tablă riscând în mod evident statutul de “victime colaterale”.


 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probleme la Dacia. Peste o mie de angajaţi sunt trimişi din nou în şomaj tehnic

Probleme la Dacia. Peste o mie de angajaţi sunt trimişi din nou în şomaj tehnic
1100 de angajaţi de la secţiile Presaj şi Mecanică de la uzina Dacia din Mioveni intră în şomaj tehnic în perioada 2-30 iunie, din cauza lipsei comenzilor. Compania declară că activitatea este adaptată...

BNR vine cu un scenariu sumbru pentru economia României

BNR vine cu un scenariu sumbru pentru economia României
Dinamica medie a PIB real va înregistra o valoare negativă semnificativă, apropiată de cea din criza economică din 2009, conform raportului trimestrial privind inflaţia unde tratează pe larg situaţia economică...

UPDATE Când vor fi redeschise mall-urile, cinematografele, locurile de joacă

UPDATE Când vor fi redeschise mall-urile, cinematografele, locurile de joacă
Mall-urile vor fi redeschise din 15 iunie, dacă până la această dată numărul persoanelor infectate va scădea, a transmis ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu. "Al...

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește
Banca Națională a României (BNR) anunță un curs de referință de 4,8419 lei/euro, aproape de cel din ședința precedentă, de 4,8426 lei/euro.   Dolarul valorează 4,3293 lei,...

Au crescut rezervele internaţionale ale României

Au crescut rezervele internaţionale ale României
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2020 au fost de 40,812 miliarde euro, faţă de 38,417 miliarde euro la 30 aprilie 2020, informează BNR.   La 31 mai 2020, rezervele...

Site pentru producătorii de alimente și de flori, lansat de Consiliul Județean Ilfov

Site pentru producătorii de alimente și de flori, lansat de Consiliul Județean Ilfov
Consiliul Județean Ilfov a lansat un site unde se pot înscrie toți producătorii de alimente și de flori din județ care au un atestat de producător. Înscrierea se face gratuit, accesând...

E.ON Energie redeschide magazinele treptat. Activitatea cu clienții se va desfășura telefonic și online

E.ON Energie redeschide magazinele treptat. Activitatea cu clienții se va desfășura telefonic și online
E.ON Energie România redeschide magazinele treptat dar activitatea de relaţii clienţi va continua, în mare parte, online şi telefonic. "E.ON Energie România a decis ca după ridicarea stării de...

Investiție de aproape 3 miliarde de euro pentru modernizarea Romexpo

Investiție de aproape 3 miliarde de euro pentru modernizarea Romexpo
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi compania Iulius au inițiat un proiect amplu pe locul actualului Centru Expoziţional Romexpo din Capitală. Valoarea investiţiei este estimată la...

Munca și cursurile se pot face online, dar cu întâlniri periodice

Munca și cursurile se pot face online, dar cu întâlniri periodice
Recrutarea s-a mutat în mare măsură în mediul online, mai ales de la declanșarea pandemiei, însă acest domenniu de activitate nu poate fi susținut integral fără contact fizic. Unele locuri de muncă pot fi obț...

10 hectare de pădure pe zi tăiate la ras. 20 mil. mc de lemn, furate

10 hectare de pădure pe zi tăiate la ras. 20 mil. mc de lemn, furate
Suprafaţa pădurilor tăiate anul trecut a fost de 190.610 hectare, în creștere cu 9.049 de hectare față de 2018, din care au fost tăiate la ras 3.518 hectare (+83 ha față de 2018). Asta înseamnă 9,6 hectare pe...

Un centru APIA avertizează: „Sunați la primării să ne trimită adeverințele!”

Un centru APIA avertizează: „Sunați la primării să ne trimită adeverințele!”
Funcționarii unui centru județean APIA - Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură - au trimis un SMS fără precedent agricultorilor din județ, care riscă să piardă banii ce le-ar reveni de drept î...

Insuficiența calificării pentru angajare, la maxime istorice

Insuficiența calificării pentru angajare, la maxime istorice
Banca Națională a României (BNR) prezintă, în ultimul său Raport asupra Inflației, evoluția indicatorului de „necorelare a pregătirii candidaților”, evidențiind ponderea candidaților la angajare care nu...

Circa 5.000 de restaurante se vor închide în acest an. Pierderi de 500 de milioane de euro pe lună

Circa 5.000 de restaurante se vor închide în acest an. Pierderi de 500 de milioane de euro pe lună
Industria restaurantelor va pierde circa 5.000 de locaţii la nivel naţional, adică 10% din total, întrucât acestea nu se vor mai putea redeschide în perioada următoare, a...

Industria hotelieră ar putea avea pierderi de circa un miliard de euro în acest an

Industria hotelieră ar putea avea pierderi de circa un miliard de euro în acest an
Industria hotelieră estimează pierderi de circa un miliard de euro, după cum a anunţat Călin Ile, preşedintele Fedderației Industriei Hoteliere din România (FIHR). "În industria hotelieră, în...

România nu mai are cea mai mare inflație din UE

România nu mai are cea mai mare inflație din UE
România nu mai are cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, a precizat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. "PSD a ţinut voit trei ani de zile Romania în topul ruşinii în UE. În guvernarea s...
Serviciul de email marketing furnizat de