x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Analiza: Unirea Principatelor, dincolo de festivism și politică. Istoria unei uniuni economice eșuate

0
23 Ian 2020 - 17:15
Analiza: Unirea Principatelor, dincolo de festivism și politică. Istoria unei uniuni economice eșuate


Acum 161 de ani, românii din Moldova și Țara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi și avantaje egale pentru toți locuitorii. Anii au trecut și, dincolo de politică, de unirea administrativă și de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investițiilor regionale și al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.

Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând, spun analiștii.

Țara Românească, în principal Bucureștiul și Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză, București-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul național, cifrat la 1.040 de miliarde de lei.

La polul opus, cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Neamț), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă - 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an, nu se întrevede o îmbunătățire a situației. CNP estimează că Regiunea București-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 mld.lei.

,,Estimările indică o adâncire a discrepanțelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Argeș și celelalte județe din Țara Românească, confirmă această tendință. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 mld.lei pentru zona Capitalei, până în 2023, și de numai 39,3 mld.lei pentru cele cinci județe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est’’, arată analiza Frames.

Cum s-a ajuns în această situație? ,,Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanții de la București. Nici lobby-ul local nu a funcționat, politicienii și administratorii din județele Moldovei nereușind să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor, creșterea nivelului de trai’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de perioada comunistă, când discrepanțele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forțată, după Revoluție, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiții în infrastructură și a întârziat să ofere oportunitățile de business care să atragă investitori’’, a mai spus acesta.

După ce, în anii 90, județele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat și aceste business-uri s-au închis, iar forța de muncă a început să emigreze masiv spre Occident și în zonele mai bogate din țară, precum Bucureștiul.

La polul opus, Țara Românească, regiune în care București-Ilfov reprezintă principalul pol de atracție pentru investitori, a beneficiat de investiții, de politici publice, de facilități care au adus o creștere economică substanțială, care au atras ca un magnet forța de muncă, inclusiv din Moldova.

Așa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, București-Ifov să atragă investiții străine directe de 49,2 mld.euro la nivelul anului 2018, iar județele din Nord-Estul țării de numai 1,92 mld.euro.

Dincolo de aportul la PIB, de situația investițiilor, de lipsa infrastructurii, nici în plan social idealurile unirii nu au devenit realitate.  Salariile, principalul indicator al prosperității populației, au evoluat diferit în cele două regiuni.

În Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1300 de lei, la 2516 lei, în timp ce în București, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3946 lei, în creștere cu 1555 lei.

,,În toți acești ani, mai ales după Revoluție, moldovenii au câștigat mai puțin ca cei din Muntenia. Iar acest lucru s-a transpus într-o degradare semnificativă a nivelului de trai, în toate sectoarele, de la sănătate la educație și cultură’’, arată analiza.

Singurul județ care se apropie de situația din Capitală, din prisma salariilor, este Iașiul care, pe fondul evoluției economice positive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureștiul.

La nivel național, în București se câștigă, de altfel, cele mai mari salarii, județele Moldovei aflându-se pe locurile 4 (Iași – 3096 lei), 12 – Bacău (2778 lei), 23- Botoșani (2617 lei), 28 – Neamț (2546 lei), 31 – Vaslui (2516 lei).

,,Situația oarecum prosperă din București-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Țara Românească. Și aici, discrepanțele între locuitorii din Capitală și din celelalte județe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea județelor din Bărăgan și Oltenia’’, arată analiza Frames.

 

Apetitul pentru business, în scădere în Moldova

 

Lipsa infrastructurii și scăderea puternică a forței de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, și într-un recul semnificativ în privința apetitului pentru business, comparativ situația din Țara Românească.

Astfel, dacă în 2008 în cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est se înființau 15.363 de firme și PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerțului erau înregistrate 101.122 societăți active în Moldova, față de 220.625 cât erau în București.

,,Radiografia business-ului din cele două regiuni arată un nivel aproape dublu de firme în Țara Românească față de Moldova și un număr net superior al firmelor închise în Moldova, raportat la numărul de locuitori, semn al lipsei capitalului investițional și a scăderii apetitului pentru business’’, arată analiza Frames.

 

România cu trei viteze

Situația din Moldova nu este una unică la nivel național. Cu excepția unor poli de creștere economică, concentrați în jurul orașelor mari, precum București, Cluj, Timișoara, Brașov și Sibiu, restul județelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

,,Dincolo de creșterea economică din statistici, România a ajuns, din punct de vedere economic, o țară cu trei viteze. Orașele mari au atras, în ultimii ani, cei mai mulți investitori și forță de muncă, oferind o performanță economică semnificativă. În plan secund, județele care gravitează în jurul acestor poli de creștere economică, au beneficiat, într-o oarecare măsură de o creștere economică pe orizontală, devenind zone de suport-logistic și producție pentru marile aglomerații urbane. În cel de-al treilea val se află județe precum Vaslui, Tulcea, Mehedinți, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au înregistrat un exod al forței de muncă, cu consecințe directe în dinamica business-ului local. Fără investitori, fără infrastructură, aceste regiuni s-au adâncit în sărăcie, devenind dependente de banii românilor plecați în Occident’’, afirmă analiștii de la Frames.

Potrivit acestora, actuala situație economico-socială riscă să se agraveze. ,,Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forței de muncă, scăderea natalității se vor acumula și se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească și mai mult’’, arată analiza Frames.

Ieșirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experților, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă și prin direcționarea fluxurilor investiționale către zonele defavorizate, cu acordarea de  facilități fiscale.

,,Avem prea multe județe, o birocrație mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărții României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri și proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură și voință politică. România este, din păcate, de prea mulți ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor’’, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Analiza firmei de consultanță a fost  realizată pe baza datelor publice de la Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică și Registrul Comerțului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe județele din Regiunea Nord-Est și București-Ilfov.

 

 

 

 

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul dă 50.000 de euro pe o analiză bugetară

Statul dă 50.000 de euro pe o analiză bugetară
Ministerul Finanţelor a lansat ieri în dezbatere publică un proiect de hotărâre prin care se va aproba plata unei contribuții de 50.000 de euro către (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa...

TripnHeal: România poate deveni un centru important pentru turismul dentar

TripnHeal: România poate deveni un centru important pentru turismul dentar
          Dacă Austria și-a consolidat poziția de lider privind tratamentul imuno-oncologic, Turcia – pentru turismul medical în domeniul oncologiei și al chirurgiei estetice, Grecia...

Euro a atins un nou maxim istoric, în timp ce aurul şi dolarul scad în tandem

Euro a atins un nou maxim istoric, în timp ce aurul şi dolarul scad în tandem
Cursul de schimb al monedei naţionale a atins vineri un nou maxim istoric în raport cu moneda euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,8127 lei, de la maximul precedent, de 4,8079 lei atins...

Record istoric. Florile de Mărțișor, o afacere de peste 20 de milioane de euro

Record istoric. Florile de Mărțișor, o afacere de peste 20 de milioane de euro
Vânzările de flori cu ocazia zilelor de 1 și 8 martie reprezintă o mare parte din cifra de afaceri pe întregul an. În numai 8 zile, florăriile din orașe vor încasa aproape 20 de milioane de...

România se împrumută la dobânzi negative din cauza coronavirusului

România se împrumută la dobânzi negative din cauza coronavirusului
Senatorul PSD, Ștefan Radu Oprea, este de părere că motivul real pentru care România se poate împrumuta acum la dobânzi negative, respectiv - 0,11%, este determinat de epidemia de coronavirus și&nbs...

INS: Numărul autorizaţiilor de construire eliberate în ianuarie, în creştere

INS: Numărul autorizaţiilor de construire eliberate în ianuarie, în creştere
În luna ianuarie 2020, s-au eliberat 2.405 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 18,6%, faţă de luna ianuarie 2019, arată datele INS publicate vineri. Din numărul total de...

Erste Group a avut un profit operațional de aproape 3 miliarde de euro în 2019

Erste Group a avut un profit operațional de aproape 3 miliarde de euro în 2019
Grupul bancar Erste, cel mai mare din Europa Centrală şi de Est, a înregistrat o creştere de 8,7% a profitului operaţional, ajungând la 2,97 miliarde de euro în 2019. „Profitul operaţional de aproape 3 ...

Topul hărniciei, condus de Dacia şi Ford

Topul hărniciei, condus de Dacia şi Ford
Angajaţii din industriile în care s-a investit cel mai mult au avut o productivitate în creştere, în timp ce colegii lor din sectoarele cu valori adăugate reduse apar în statistici ca fiind mai puţin eficienţi...

Pericolul chinez scumpeşte energia

Pericolul chinez scumpeşte energia
„Apariţia şi extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile în ceea ce priveşte cererea globală”, arată o notă publicată ieri de Comisia Naţională pentru Strategie şi Prognoză (CNSP), care...

Contrabanda cu țigarete din Moldova, în creștere

Contrabanda cu țigarete din Moldova, în creștere
Piața neagră a țigaretelor înregistrează 12,1% din totalul consumului în ianuarie 2020, față de 12,3% în noiembrie 2019, conform studiului companiei Novel Research.   „În ianuarie, în...

Primul unicorn românesc, UiPath, ar putea fi listat la bursă

Primul unicorn românesc, UiPath, ar putea fi listat la bursă
Primul unicorn românesc, UiPath, producător de software evaluat la şapte miliarde de dolari în 2019, ar putea fi listat la bursă (IPO) în primăvara anului viitor, potrivit Bloomberg. În 2019...

Indicele ROBOR la 3 luni continuă să scadă. ROBOR la șase luni, cel mai mic nivel din ultimele luni

Indicele ROBOR la 3 luni continuă să scadă. ROBOR la șase luni, cel mai mic nivel din ultimele luni
Indicele ROBOR la trei luni continuă să scadă, ajungând la 2,94%, şi a atins cea mai mică valoare din 18 ianuarie 2019. Și indicele ROBOR la şase luni s-a situat la 3,06%, cel mai mic...

Coronavirus afectează și economia României? China, al șaptelea partener comercial al țării noastre

Coronavirus afectează și economia României? China, al șaptelea partener comercial al țării noastre
Galerie Foto China este al șaptelea partener comercial al României iar răspândirea coronavirusului afectează business-urile locale care importă în special telefoane, mașini și echipamente electrice direct din această...

Curs valutar 27 februarie 2020. Care sunt cotaţiile principalelor valute

Curs valutar 27 februarie 2020. Care sunt cotaţiile principalelor valute
Curs valutar 27 februarie 2020, anunțat de Banca Naţională a României (BNR). Euro a scăzut cu 0,01%. Euro a scăzut la 4,8068 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de valoarea atinsă...

Profit spectaculos înregistrat de Banca Transilvania în 2019

Profit spectaculos înregistrat de Banca Transilvania în 2019
Cea mai mare  instituție de credit din România, Banca Transilvania, a încheiat 2019 cu un profit net de 1,6 miliarde lei, în creştere cu 33%, în timp ce veniturile operaţionale s-au majorat cu 12,17%,...
Serviciul de email marketing furnizat de