x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Analiza: Unirea Principatelor, dincolo de festivism și politică. Istoria unei uniuni economice eșuate

0
23 Ian 2020 - 17:15
Analiza: Unirea Principatelor, dincolo de festivism și politică. Istoria unei uniuni economice eșuate


Acum 161 de ani, românii din Moldova și Țara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi și avantaje egale pentru toți locuitorii. Anii au trecut și, dincolo de politică, de unirea administrativă și de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investițiilor regionale și al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.

Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând, spun analiștii.

Țara Românească, în principal Bucureștiul și Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză, București-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul național, cifrat la 1.040 de miliarde de lei.

La polul opus, cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Neamț), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă - 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an, nu se întrevede o îmbunătățire a situației. CNP estimează că Regiunea București-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 mld.lei.

,,Estimările indică o adâncire a discrepanțelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Argeș și celelalte județe din Țara Românească, confirmă această tendință. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 mld.lei pentru zona Capitalei, până în 2023, și de numai 39,3 mld.lei pentru cele cinci județe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est’’, arată analiza Frames.

Cum s-a ajuns în această situație? ,,Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanții de la București. Nici lobby-ul local nu a funcționat, politicienii și administratorii din județele Moldovei nereușind să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor, creșterea nivelului de trai’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de perioada comunistă, când discrepanțele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forțată, după Revoluție, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiții în infrastructură și a întârziat să ofere oportunitățile de business care să atragă investitori’’, a mai spus acesta.

După ce, în anii 90, județele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat și aceste business-uri s-au închis, iar forța de muncă a început să emigreze masiv spre Occident și în zonele mai bogate din țară, precum Bucureștiul.

La polul opus, Țara Românească, regiune în care București-Ilfov reprezintă principalul pol de atracție pentru investitori, a beneficiat de investiții, de politici publice, de facilități care au adus o creștere economică substanțială, care au atras ca un magnet forța de muncă, inclusiv din Moldova.

Așa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, București-Ifov să atragă investiții străine directe de 49,2 mld.euro la nivelul anului 2018, iar județele din Nord-Estul țării de numai 1,92 mld.euro.

Dincolo de aportul la PIB, de situația investițiilor, de lipsa infrastructurii, nici în plan social idealurile unirii nu au devenit realitate.  Salariile, principalul indicator al prosperității populației, au evoluat diferit în cele două regiuni.

În Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1300 de lei, la 2516 lei, în timp ce în București, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3946 lei, în creștere cu 1555 lei.

,,În toți acești ani, mai ales după Revoluție, moldovenii au câștigat mai puțin ca cei din Muntenia. Iar acest lucru s-a transpus într-o degradare semnificativă a nivelului de trai, în toate sectoarele, de la sănătate la educație și cultură’’, arată analiza.

Singurul județ care se apropie de situația din Capitală, din prisma salariilor, este Iașiul care, pe fondul evoluției economice positive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureștiul.

La nivel național, în București se câștigă, de altfel, cele mai mari salarii, județele Moldovei aflându-se pe locurile 4 (Iași – 3096 lei), 12 – Bacău (2778 lei), 23- Botoșani (2617 lei), 28 – Neamț (2546 lei), 31 – Vaslui (2516 lei).

,,Situația oarecum prosperă din București-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Țara Românească. Și aici, discrepanțele între locuitorii din Capitală și din celelalte județe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea județelor din Bărăgan și Oltenia’’, arată analiza Frames.

 

Apetitul pentru business, în scădere în Moldova

 

Lipsa infrastructurii și scăderea puternică a forței de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, și într-un recul semnificativ în privința apetitului pentru business, comparativ situația din Țara Românească.

Astfel, dacă în 2008 în cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est se înființau 15.363 de firme și PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerțului erau înregistrate 101.122 societăți active în Moldova, față de 220.625 cât erau în București.

,,Radiografia business-ului din cele două regiuni arată un nivel aproape dublu de firme în Țara Românească față de Moldova și un număr net superior al firmelor închise în Moldova, raportat la numărul de locuitori, semn al lipsei capitalului investițional și a scăderii apetitului pentru business’’, arată analiza Frames.

 

România cu trei viteze

Situația din Moldova nu este una unică la nivel național. Cu excepția unor poli de creștere economică, concentrați în jurul orașelor mari, precum București, Cluj, Timișoara, Brașov și Sibiu, restul județelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

,,Dincolo de creșterea economică din statistici, România a ajuns, din punct de vedere economic, o țară cu trei viteze. Orașele mari au atras, în ultimii ani, cei mai mulți investitori și forță de muncă, oferind o performanță economică semnificativă. În plan secund, județele care gravitează în jurul acestor poli de creștere economică, au beneficiat, într-o oarecare măsură de o creștere economică pe orizontală, devenind zone de suport-logistic și producție pentru marile aglomerații urbane. În cel de-al treilea val se află județe precum Vaslui, Tulcea, Mehedinți, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au înregistrat un exod al forței de muncă, cu consecințe directe în dinamica business-ului local. Fără investitori, fără infrastructură, aceste regiuni s-au adâncit în sărăcie, devenind dependente de banii românilor plecați în Occident’’, afirmă analiștii de la Frames.

Potrivit acestora, actuala situație economico-socială riscă să se agraveze. ,,Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forței de muncă, scăderea natalității se vor acumula și se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească și mai mult’’, arată analiza Frames.

Ieșirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experților, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă și prin direcționarea fluxurilor investiționale către zonele defavorizate, cu acordarea de  facilități fiscale.

,,Avem prea multe județe, o birocrație mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărții României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri și proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură și voință politică. România este, din păcate, de prea mulți ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor’’, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Analiza firmei de consultanță a fost  realizată pe baza datelor publice de la Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică și Registrul Comerțului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe județele din Regiunea Nord-Est și București-Ilfov.

 

 

 

 

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Vești bune pentru persoanele care au credite în lei. Indicele ROBOR a scăzut sub 3%

Vești bune pentru persoanele care au credite în lei. Indicele ROBOR a scăzut sub 3%
Indicele Robor la 3 luni a scăzut la 2,99%, cel mai mic nivel din ultimele două luni, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Și Robor la 6 luni s-a micșorat la 3,11%. Robor este indicele...

Faliment pe piața asigurărilor. ASF a retras autorizația unei mari companii

Faliment pe piața asigurărilor. ASF a retras autorizația unei mari companii
Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a retras autorizația de funcționare a societății de asigurare Certasig, ca urmare a constatării stării de insolvență a societății și urmează să...

Iancu Guda, despre deprecierea monedei naționale: „România înregistrează cele mai mari deficite gemene raportate la PIB din UE...”

Iancu Guda, despre deprecierea monedei naționale: „România înregistrează cele mai mari deficite gemene raportate la PIB din UE...”
Analistul economic Iancu Guda, services director al Coface, a explicat într-o postare pe Facebook care sunt adevăratele cauze ale deprecierii monedei naționale și aprecierii aurului.   ”Adâncirea...

Fabrica Nestle din Timișoara, scoasă la vânzare. Se caută investitori noi

Fabrica Nestle din Timișoara, scoasă la vânzare. Se caută investitori noi
Galerie Foto Compania de consultanţă imobiliară Colliers International a fost desemnată agentul exclusiv de vânzare al fostei fabrici deţinute de gigantul elveţian Nestlé la Timişoara. Proprietatea, care se desfăşoară pe...

Șoc pe piața valutară: Euro atinge, din nou, o valoare RECORD!

Șoc pe piața valutară: Euro atinge, din nou, o valoare RECORD!
Banca Naţională a României (BNR) a publicat, vineri, cursul valutar 21 februarie 2020, iar cotaţiile pentru Euro şi dolar au atins cele mai mari niveluri din istorie. Euro a urcat la 4,8026 lei, acesta fiind cel...

Nava Queen Hind, răsturnată în Portul Midia cu 14.000 de oi la bord, va fi scoasă din apă

Nava Queen Hind, răsturnată în Portul Midia cu 14.000 de oi la bord, va fi scoasă din apă
Nava Queen Hind, răsturnată în Portul Midia cu 14.000 de oi la bord, va fi adusă la cheu cu ajutorul a două barje, care vor stabiliza vasul din laterale pe timpul deplasării. Operațiunile vor începe la...

Evaluarea proiectului de retehnologizare a Reactorului 1 de la Cernavodă

Evaluarea proiectului de retehnologizare a Reactorului 1 de la Cernavodă
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a trimis o echipă la Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă pentru a evalua proiectul de retehnologizare a unității. Misiunea internațională a ven...

Profit peste așteptări al unui mare operator de telefonie mobilă

Profit peste așteptări al unui mare operator de telefonie mobilă
Digi Communications a înregistrat o creștere semnificativă a profitului net pe 2019, care a ajuns la 41,8 milioane de euro, față de numai 18 milioane de euro în anul anterior. Vânzările au ajuns...

Societățile private vor trebui să declare beneficiarul real al profiturilor

Societățile private vor trebui să declare beneficiarul real al profiturilor
Societățile cu capital privat din România vor fi obligate să depună anual o declarație în care să arate care este beneficiarul real al profiturilor. Teoretic, măsura vizează persoanele publice care au firme pe...

MedLife a depășit pragul de 200 milioane de euro. Crestere de 24,8% a cifrei de afaceri în 2019

MedLife a depășit pragul de 200 milioane de euro. Crestere de 24,8% a cifrei de afaceri în 2019
MedLife a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri pro-forma, consolidată la nivel de grup, în valoare de 989 milioane de lei (208.5 milioane de euro), înregistrând astfel o creștere de 24.5% față de...

Iancu: Gazele se vor scumpi cu 45%

Preşedintele Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a declarat ieri că în urma liberalizării complete a pieţei, gazele se vor scumpi în iulie cu 22% şi cu 45% în lunile de...

Când vor fi gata lucrările la primul tronson din Prelungirea Ghencea

Când vor fi gata lucrările la primul tronson din Prelungirea Ghencea
Lucrările la primul tronson de lărgire a carosabilului și a zonei pietonale din Prelungirea Ghencea vor fi gata în luna mai 2020. Acesta este cuprins între străzile Brașov și Râul Doamnei, potrivit companiei mun...

Numărul firmelor care și-au încetat activitatea în 2019, cele mai multe din ultimul deceniu

Numărul firmelor care și-au încetat activitatea în 2019, cele mai multe din ultimul deceniu
Numărul firmelor care au intrat în insolvență au scăzut cu 22% în 2019, față de anul precedent, și se află la minimul ultimului deceniu. Cu toate acestea, numărul companiilor care și-au încetat...

Ce spun economiștii despre deprecierea leului în faţa euro: Avem o situaţie de deficite gemene care dezechilibrează cursul

Ce spun economiștii despre deprecierea leului în faţa euro: Avem o situaţie de deficite gemene care dezechilibrează cursul
Deprecierea leului față de euro are loc pe fondul deteriorării factorilor care ţin de deficitul de balanţă comercială, anunță economiștii în ziua în care moneda europeană a atins un nou maxim istoric,...

Curs valutar 20 februarie 2020. Euro explodează pe piaţa valutară

Curs valutar 20 februarie 2020. Euro explodează pe piaţa valutară
Leul continuă să scadă în faţa Euro şi a dolarului, iar astăzi, s-au înregistrat recorduri absolute pentru cele două monede, potrivit curs valutar 20 februarie 2020. Astfel, valoarea Euro a atins...
Serviciul de email marketing furnizat de