x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ne-am bătut joc de banii UE: 47 miliarde de euro, investite în nimic

0
Autor: Daniela Ivan 29 Mar 2018 - 08:06
Ne-am bătut joc de banii UE: 47 miliarde de euro, investite în nimic
Vezi galeria foto


România a primit de la Uniunea Europeană 46,8 miliarde de euro din 2007 şi până în februarie 2018, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor Publice. Cea mai mare parte a banilor, 37 de miliarde de euro, a fost accesată în cadrul programelor din exerciţiul financiar 2007-2013, iar alte 9,74 miliarde de euro au fost acordaţi din programele aferente perioadei 2014-2020. Banii s-au risipit în nenumărate proiecte mărunte, în cursuri de formare profesională pentru coafeze şi ospătari, în construcţia de bucăţi de autostrăzi care, deocamdată, nu duc nicăieri sau în subvenţii directe la hectar. Încă nu avem o autostradă care să traverseze Carpaţii sau drumuri rapide care să lege provinciile istorice între ele.

Spre deosebire de noi, bulgarii, ungurii şi polonezii au reuşit să folosească fondurile UE pentru proiecte majore care să le asigure o dezvoltare de durată. Şi-au împânzit ţara de autostrăzi şi căi ferate, au investit în ferme mari şi în sisteme de irigaţii, au construit incineratoare ecologice pentru deşeuri, au înoit sistemele de alimentare cu apă și canalizare din localităţile importante şi au modernizat transportul public din  câteva mari oraşe.

Peste 19 miliarde de euro au venit în România prin programele aferente fondurilor structurale şi de coeziune, care au ca scop diminuarea dezechilibrelor regionale şi crearea de noi locuri de muncă. Însă banii nu au ajuns în proiecte majore, ci în cursuri de perfecţionare pentru diferite grupuri sociale defavorizate sau în autoturisme şi computere cumpărate de firme din bani europeni.

Şi agricultura României a beneficiat de 21,4 miliarde de euro din 2007 şi până în prezent, însă 11,73  miliarde de euro au fost folosiţi pentru subvenţiile sub formă de plăţi directe la hectar. Cu restul de 9,68 miliarde de euro ar fi trebuit  să ne creştem competitivitatea fermelor şi să îmbunătăţim viaţa locuitorilor de la sate. Rezultatele vorbesc de la sine, mâncăm tot mai multe roşii şi mere din Polonia şi importăm tot mai multă carne de porc din Ungaria şi de pui din Polonia.

35 172 de noi locuri de muncă au fost create în România cu ajutorul proiectelor generate de banii europeni din finnaţarea 2007-2014. În Polonia au fost create 84. 636, în Ungaria 108. 908, iar în Bulgaria 6. 018, potrivit statisticilor europene

Gradul de absorbţie fonduri europene 2007-2013

Polonia      98,07%

Cehia         97,25%

Lituania     95,75%

Bulgaria     95%

Slovenia    95%

Ungaria      94,03%

România 90,44%

Croaţia       81,8%

Drumuri rapide. Am rămas tot cu căruţa

România. A beneficiat de 3,377 miliarde de euro de la UE pentru construcţia de drumuri, însă nu are decât 748 de kilometri de autostradă, adunaţi din multe tronsoane.

Banii europeni au fost folosiţi pentru construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 km fac parte din rețeaua transeuropeană unificată de transport TEN-T. Problema este că s-a construit haotic, tronsoane de autostrăzi de câte 10-20 de kilometri care nu duc nicăieri, se termină în plin câmp. Din fondurile UE au mai fost executate lucrări de reparaţie şi modernizare pentru 1.893 km de drumuri şi a fost modernizarat Aeroportului Internațional Iași.

Câţi kilometri de autostradă s-au construit între 2007-2018

          Ţara            Anul 2007          Anul 2018          Diferenţa

Polonia      1.083 km             3.510 Km            2.427 Km

Ungaria      967 Km               1.489 Km            522  Km

Bulgaria     420 km                810 Km               390 Km

România    261km                 748 km                487 Km

Nota: Nu toate autostrăzile construite sunt din fonduri europene

Polonia. Pentru construcţia şi modernizarea reţelei de drumuri naţionale a atras 15,9 miliarde de euro, de 4,5 ori mai mult decât România. Cu aceşti bani s-au dat în folosinţă 1.886 km de drumuri noi, majoritatea autostrăzi sau drumuri rapide. Totodată au fost modernizaţi 7.216 km de drum.

Autostrada Toruń - Stryków (158 de kilometri) care leagă nordul țării și portul Gdańsk de Polonia centrală și Republica Cehă a fost terminată în aprilie 2015.Costul proiectului a fost de 1,4 miliarde de euro, cu aproape 600 de milioane de euro mai puțin decât s-a estimat inițial.

Bulgaria. Vecinii noştri de la sudul Dunării au atras puţin peste 1 miliard de euro pentru construcţia de drumuri naţionale, adică de trei ori mai puţin decât România. Cu toate astea, din aceşti bani au făcut 175 km de drumuri noi, aproape toate autostrăzi integrate în reţeaua de transport europeană TEN-T. Au continuat autostrada Trakia care leagă Sofia de porturile de la Marea Neagră şi de granița cu Turcia cu tronsonul de la Stara Zagora la Burgas şi la punctul de trecere a frontierei Kalotina.

Autostrada Struma, care conectează localitatea Dupnita cu Kulata, punct de frontieră cu Grecia şi mai departe cu autostrada greacă A25 (Serres - Egnatia Odos) va fi finalizată integral în trimestrul unu 2019, şi deja sunt daţi în folosinţă primii 87 de kilometri.

Tot din bani europeni, bulgarii au modernizat 1 040 km de drumuri existente şi au refăcut şoseaua de centură a capitalei Sofia.

Ungaria. A beneficiat de 3,28 miliarde de euro de la UE pentru construcţia şi modernizarea reţelei de drumuri. Aproape la fel ca şi România. Cu aceşti bani, ungurii au reuşit să construiască 502 km de drumuri noi, mai mult cu 134 de kilometri decât România. În plus, au modernizat 2.521 km de drumuri existente, cu 628 de kilometri mai mult decât noi. Ungaria are astăzi 13 autostrăzi şi un drum rapid, însă numai nouă sunt complet finalizate, restul sunt în diverse stadii de construcţie.

Căile ferate. Trenul de mare viteză ocoleşte România

România are cea mai slabă reţea de căi ferate dintre toate ţările vecine în ciuda fondurilor care au venit de la UE, circa 1, 692  miliarde de euro. Cu aceşti bani au fost construiţi numai 22 km de linii noi şi modernizaţi  122 km de drumuri de cale ferată. Construcției liniei 5 de metrou din Bucureşti i-au fost alocate 453 de milioane de euro, însă lucrarea este întârziată.

Polonia. A atras 5,48 miliarde de euro, fonduri cu care a modernizat 482 km de cale ferată, din care 124 km fac parte din TEN-T. Un exemplu de succes este modernizarea liniei dintre Cracovia - Rzeszów, care leagă Ucraina și Germania, astfel încât să permită viteze de până la 160 km pe oră. În plus, Polonia a cumpărat 42 de trenuri electrice care să circule pe o varietate de rute regionale pentru care a plătit 300 milioane de euro.

Bulgaria. A beneficiat de numai 341.4 milioane de euro pentru reţeaua de căi ferate din care a reuşit să modernizeze 234 km de linii feroviare TEN-T. Adică cam de două ori mai mult decât România. Din aceşti bani a realizat şi linia de metrou ce leagă gara de aeroportul din Sofia care a fost inaugurată în 2015.

Bulgarii au construit o linie feroviară de mare viteză de aproximativ 100 km între orașele Parvomai și Svilengrad, parte dintr-un proiect mai amplu care va lega orașul Plovdiv și granița cu Grecia.

Ungaria. A atras 1,72 miliarde de euro, cam la fel ca şi România. Însă din aceşti bani a construit 20 km de linii de cale ferată şi a modernizat 216 km, adică dublu decât România.

Agricultura. Fondurile UE s-au dus pe Apa Sâmbetei

Agricultura românească a beneficat de cele mai mari fonduri pentru agricultură după Polonia, însă rezultatele se lasă aşteptate. În afara subvenţiilor acordate prin Fondul European de Granatare Agricolă (FEGA) restul banilor, circa de 10,1 miliarde de euro, ar fi trebuit să ridice competitivitatea fermelor româneşti, să sprijinirea înfiinţarea grupurilor de producători, să creeze centre de colectare, să dezvolte satele româneşti. Concret, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională,  agricultura românească a beneficita de 7,73 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocaţi încă 8,124 miliarde de euro pentru exerciţiul finnaciar 2014-2020, din care a consumat deja 2,38 miliarde de euro.

În ciuda acestor fonduri, România este tot mai dependentă de carnea, legumele şi fructele din UE, în special de vecinii polonezi şi unguri. Anul trecut a cumpărat mâncare în valoare de 5 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde de euro carne şi 1,5 miliarde de euro legume şi fructe, potrivit ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică.

Situaţia este cu atât mai jenantă cu cât Ungaria- ţara de unde luăm carne , făină de grîu şi ulei- a primit de la UE numai 3,86 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocate încă 3,43 miliarde de euro pentru 2014-2020.

Polonia a luat 13,39 miliarde de euro între 2007-2013, adică mai mult cu jumătate decât a luat România, însă a devenit liderul regional de necontestat pentru produse agricole. Pentru 2014-2020 are programate fonduri de 8,69 miliarde de euro.

Bulgaria a luat 2,64 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocate fonduri de 2,38 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Codaşi şi la reciclarea deşeurilor

România. Peste 4,4 miliarde de euro au fost alocate mediului, din care două treimi s-au dus în investiţii care să asigure apă curată și tratarea apelor reziduale. Restul de  600 milioane de euro s-au dus pe proiecte care să ajute la gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, directivele UE referitoare la mediu nu au fost îndeplinite. Ponderea deșeurilor municipale reciclate a rămas sub nivelul de 10% și este cea mai scăzută din UE.

Bulgaria. A absorbit numai 1, 375 miliarde de euro, dar a reuşit să realizeze proiecte majore care au inclus construirea de depozite de deșeuri regionale cu centre de recuperare și au înființat instalații regionale pentru reciclarea deșeurilor provenite din lucrările de construcții și de demolare. Evaluarea UE este mulţumitoare, practic 7 dintre cele 24 de sisteme regionale de gestionare a deșeurilor planificate au fost finalizate, iar alte cinci au fost terminate în proporţie de 70-90%.

Ungaria. A absorbit 4,19 miliarde de euro pentru şi a reuşit să bifeze cerinţele UE. Două miliarde de euro s-au dus în investiții legate de  gestionarea deșeurilor  şi astfel, ponderea gunoaielor  municipale reciclate a trecut de 10%, principla cerinţă a UE.  Restul banilor au fost utiliyaţi pentru  modernizarea sistemelor de alimentarea cu apă și tratarea apelor reziduale. Investiția a dus la conectarea a 478. 000 de persoane la principalele stații de epurare și epurare a apelor uzate.

Polonia. A luat 6, 7 miliarde de euro din care 1,3 miliarde de euro au fost alocaţi gestionării deșeurilor și 3,9 miliarde de euro pentru alimentarea cu apă și epurarea apelor uzate. În ceea ce privește deșeurile, finanțarea a cofinanțat 44 de proiecte regionale de prelucrrae a gunoielor.

Cinci proiecte realizate cu fonduri UE

  • Lucrări de reabilitare a surselor de apă subterană, înlocuirea și construcția de noi conducte (aproximativ 143 km), reabilitarea unei stații de tratare a apei potabile și a 14 rezervoare de apă din judeţul Cluj.  Cost total 196,9 milioane de euro, din care 145,6 milioane fonduri UE
  • Extinderea cu 1. 050 de metri a digului de nord din portul Constanţa pentru a oferi o protecţie completă împotriva valurilor. Cost total 121,9 milioane de euro, din care 58 milioane fonduri UE
  • Extinderea metroului pe o distanță de 1,9 km între stație Parc Bazilescu și Străulești. Investiţia totală 97,7 milioane de euro, din care 83 milioane de la UE
  • Construcția unui nou terminal și extinderea pistelor, a zonelor de trafic și a căilor de rulare la Aeroportul Internațional Iași. Cost total 56,7 milioane de euro, din care 38,6 milioane fonduri UE
  • Sistem de management integrat al deşeurilor solide pentru judeţul Arad. Investiţia totală 29,1 milioane de euro, din care 21,8 milioane de la UE

 

Citeşte mai multe despre:   drumuri nefinalizate,   fonduri UE risipite

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

1.000 proiecte de capital uman, educație și sănătate sunt în implementare în prezent în România, prin POCU

1.000 proiecte de capital uman, educație și sănătate sunt în implementare în prezent în România, prin POCU
Galerie Foto Progresele înregistrate de echipa care gestionează Programul Operațional Capital Uman (POCU) au fost prezentate în cadrul Comitetului de Monitorizare reunit, ieri, la București, în prezența reprezentanților Europ...

Gabriel Leș: În cazul în care CCR va avea observații la legea bugetului, va fi o întârziere de două luni

Gabriel Leș: În cazul în care CCR va avea observații la legea bugetului, va fi o întârziere de două luni
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a declarat sâmbătă, la Satu Mare, că în cazul în care Curtea Constituţională va avea observaţii la legea bugetului, aceasta îşi va relua parcursul în Parlament,...

Comisia Europeană majorează sprijinul naţional acordat fermierilor până la 25.000 de euro

Comisia Europeană majorează sprijinul naţional acordat fermierilor până la 25.000 de euro
Comisia Europeană a adoptat vineri norme revizuite privind ajutoarele de stat în sectorul agricol (aşa-numitele ajutoare de minimis), majorând cuantumul maxim pe care autorităţile naţionale îl pot utiliza pentru...

Curs valutar: Euro crește din nou și se apropie de maximul istoric din ianuarie

Curs valutar: Euro crește din nou și se apropie de maximul istoric din ianuarie
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, un curs de referinţă de 4,7619 lei, o creştere de 0,13% faţă de nivelul atins joi. Preţul gramului de aur a scăzut de la 180,0916 lei la 178,5589...

Pentru a depăşi viteza melcului, CFR SA are nevoie de 113 miliarde lei

Pentru a depăşi viteza melcului, CFR SA are nevoie de 113 miliarde lei
Trenurile de mare viteză vor rămâne un vis interzis românilor pentru multă vreme. Starea precară a infrastructurii feroviare şi ritmul lent în care se fac reparaţiile fac ca trenurile să circule astăzi mai...

Preţul carburanţilor fără taxe în România a ajuns din nou mai mare decât media europeană

Preţul carburanţilor fără taxe în România a ajuns din nou mai mare decât media europeană
Preţul carburanţilor fără taxe în România a ajuns din nou peste media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, după ce, în ultimele luni ale anului trecut, era situat sub valoarea acestui indicator, potrivit...

Bucureștenii, campioni la ipoteci la început de an

Bucureștenii, campioni la ipoteci la început de an
Piața imobiliară se dezmorțește mai greu la început de an, este un fapt cunoscut, dar județul ministrului de Finanțe Eugen Teodorovici a înregistrat un record nefericit foarte dur anul acesta. Într-o lună...

Bursa de Valori: An bun, după “an nebun”

Bursa de Valori: An bun, după “an nebun”
2019 va fi cel mai bun an din ultimul deceniu, după numărul de emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB),consideră Lucian Anghel, preşedintele instituţiei. “Cred că va fi un an mai...

Ministrul Energiei: La Craiova se va construi cel mai interesant sistem de stocare a energiei electrice în depozitele de gaze

Ministrul Energiei: La Craiova se va construi cel mai interesant sistem de stocare a energiei electrice în depozitele de gaze
Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat, joi, că la Craiova se va construi cel mai interesant sistem de stocare a energiei electrice în depozitele de gaze.  "Am venit la Craiova pentru că aici urmează să...

Curs valutar: Euro pierde teren în faţa monedei naţionale

Curs valutar: Euro pierde teren în faţa monedei naţionale
Banca Naţională a României a afişat, luni, un curs de 4,7559 lei pentru un euro, în scădere cu 0,17 bani (-0,04%) faţă de cotaţia de 4,7576 lei stabilită în şedinţa precedentă. Leul a pierdut...

Chiriţoiu: Cei care-şi recunosc vina la Consiliul Concurenţei ar putea primit imunitate şi în faţa Parchetului

Chiriţoiu: Cei care-şi recunosc vina la Consiliul Concurenţei ar putea primit imunitate şi în faţa Parchetului
O nouă directivă europeană, care trebuie transpusă în legislaţia naţională, prevede că agenţii economici care îşi recunosc vina în faţa Consiliului Concurenţei şi sunt iertaţi de amendă să poată...

OMV Petrom, condiţii la Marea Neagră

OMV Petrom, condiţii la Marea Neagră
Compania cu capital majoritar austriac OMV Petrom doreşte să continue proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, dar deocamdată nu sunt întrunite condiţiile necesare pentru a fi luată o decizie în acest...

Tinereţe fără economii, bătrâneţe fără odihnă

Tinereţe fără economii, bătrâneţe fără odihnă
Românii reuşesc să pună foarte puţini bani de o parte şi privesc către bătrâneţe cu neîncredere, la acest capitol fiind cei mai pesimişti dintre europeni. 63% dintre români anticipează că vor fi...

De Mărţişor, Primăria Sibiu cumpără de la un liberal instalaţii de Crăciun

De Mărţişor, Primăria Sibiu cumpără de la un liberal instalaţii de Crăciun
Gospodarul îşi face vara sanie şi iarna car. O vorbă înţeleaptă, aplicată de Primăria Sibiu, care a cumpărat, în prag de primăvară, instalaţia de Crăciun pentru la iarnă. Municipalitatea a oferit...

ROBOR la trei luni a crescut din nou, la 3,28%

ROBOR la trei luni a crescut din nou, la 3,28%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a urcat joi cu 0,03 puncte procentuale faţă de valoarea de miercuri, până la 3,28% pe an,...
Serviciul de email marketing furnizat de