ARO, la un pas de lichidare

Conform ultimelor verificari ale Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), firma americana Cross Lander nu a respectat clauzele contractuale de privatizare a societatii Aro Campulung.

Una dintre clauzele privatizarii prevede ca firma Cross Lander nu are voie sa vanda activele care sunt folosite la realizarea productiei. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa si cu vanzarea Fabricii de Scule si Matrite a societatii pe care Cross Lander a incasat-o de la SC Montana MG SRL un pret de cateva zeci de ori mai mare fata de cat a platit pentru intreaga societate. Prin aceasta manevra, patronul cubanezo-american al Cross Lander, John Perez, si-a scos banii pe actiunile platite statului roman, a inchis gura salariatiilor prin plata salariilor restante si a pus ceva deoparte si pentru urmatoarea rata din contract.

PANA IN SEPTEMBRIE. Atat mai are timp Perez pentru a scoate banii reali din buzunar pentru fabrica Aro Campulung. Daca pana acum a reusit sa fenteze statul roman si pe angajati prin diferite "strategii manageriale", AVAS i-a acordat o ultima perioada de gratie pana la data de 26 septembrie. La aceasta data, Perez are obligatia sa investeasca trei milioane de dolari in retehnologizarea fabricii, fapt stipulat in contract. "Este ultima sansa sa arate ca merita aceasta fabrica si este un investitor serios. Daca nu va respecta nici acest angajament, se va hotari, mai mult ca sigur, rezilierea contractului si introducerea fabricii in proces de lichidare voluntara. Nu am de gand sa ma apuc sa fac tot felul de experimente", ne-a declarat Mircea Ursache, presedintele AVAS.

CONCEDIU FORTAT. Situatia actuala a uzinei din Campulung, in ciuda unui calm relativ, este una exploziva la nivelul angajatilor. Astfel, muncitorii sunt de cateva zile in concediu fortat. Utilajele s-au oprit, iar portile s-au inchis. Comenzile nu mai sunt, iar promisiunile ca in cursul lunii mai productia o sa creasca la circa 90 de autovehicule a ramas doar o promisiune. Cu atat mai mult cu cat, mult mediatizatul model pentru piata americana se afla la acelasi stadiu, adica la doar cateva modele si nu in productia de serie, care trebuia sa inceapa in luna iunie. Deci nu productie in serie si nu autorizatii in privinta poluarii, sigurantei si omologarii de la autoritatile nord americane, ci doar promisiuni si proiecte.

INTERPRETARI SI EXPLICATII. "Atat timp cat societatea avea trecuta in anexa interdictia de valorificare a activelor, este evident ca si activele din acea societate (Fabrica de Scule si Matrite), la care, repet, Aro este actionar majoritar, se supuneau acelorasi reguli. Firma Cross Lander a platit salariile restante ale celor peste 1.000 de angajati ai uzinei doar din vanzarea activelor, nicidecum din vanzarea masinilor produse in fabrica. De asemenea, firma americana nu a facut nici una din investitiile la care s-a angajat prin contract", a specificat Mircea Ursache. Acesta a mai precizat ca se asteapta raportul Curtii de Conturi. Va repetam insa ca exista o referire clara la obligatia cumparatorului de a nu instraina nici un fel de active care concurau la obiectul de activitate al fabricii. In contract sunt 15 puncte clare cu referire la imposibilitatea de a vinde anumite lucruri. 11 sunt pentru active si patru sunt pentru societatile de pe platforma Aro, la care compania este actionar majoritar. Mircea Ursache va propune firmei americane, in septembrie, o singura alternativa - cresterea pretului de cumparare daca nu rezilierea contractului si lichidarea voluntara. Aro a fost vanduta, in toamna anului trecut, pentru suma de 150.000 de dolari.

OBLIGATII

Cross Lander s-a obligat in momentul semnarii contractului de privatizare sa investeasca pe o perioada de cinci ani circa 15 milioane de dolari. Banii vizau dezvoltarea afacerii, modernizarea tehnologiilor si produselor si investitii in protectia mediului. In contract exista si un grafic al acestor investitii. Astfel, in primul an, adica pana la sfarsitul lunii septembrie, Cross Lander se obliga sa investeasca trei milioane de dolari drept capital de lucru si 600.000 de dolari investitii de mediu. Pana in 2008, alte aproape 12 milioane de dolari ar trebui sa mearga in investitii tehnologice obligatorii. De asemenea, Cross Lander isi asumase datorii si credite comerciale in valoare de 11,4 milioane de dolari.