Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Austriecii de la Strabag, constructorii conductei a cărei avarie a lăsat fără apă mai bine de o săptămână unul din cele mai mari oraşe din Moldova, au încasat în ultimii ani peste un miliard de euro de la statul român. Compania a primit cel puţin 250 de contracte publice, majoritatea vizând proiecte majore de infrastructură, iar nemulţumirile autorităţilor cu privire la calitatea lucrărilor au rămas fără ecou. Aducţiunea de apă din Bacău a fost atât de prost construită, încât avariile erau la ordinea zilei, iar oraşul rămânea frecvent fără apă şi câte două-trei zile. Situaţia din această vară este însă fără precedent chiar şi pentru o ţară precum România, darămite în lumea civilizată, de unde vine Strabag.
Strabag a primit de la statul român, din 2007 (anul din care Serviciul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) ţine evidenţa achiziţiilor publice) până în 2018 peste 250 de contracte publice. Cele mai multe şi mai însemnate au venit de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR): 133 de milioane de euro în mai 2011, pentru un lot din Autostrada Orăştie- Sibiu; 89 milioane de euro în mai 2010 pentru modernizarea unui drum naţional din Argeş; 49 milioane de euro în noiembrie 2017 pentru lotul Târgu Mureş- Ungheni, din Autostrada Braşov- Oradea; 56 milioane euro în februarie 2015, pentru alt lot din Autostrada Braşov- Oradea etc.
1 miliard de euro este valoarea contractelor primite de Strabag în perioada 2007- 2018 în România
Alte proiecte majore primite de Strabag au fost lucrări de 170 de milioane de euro, contractate de OMV Petrom SA în ianuarie 2014, dar şi construcţia infrastructurii Laserului de la Măgurele - 66 de milioane de euro, în mai 2013, de la Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
Strabag, unul din liderii mondiali
Strabag SRL a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 622.920.518 lei şi un profit net de 4.567.801 lei, cu 664 de angajaţi, precum şi datorii totale de 212.000.105 lei. Numai pentru ultimii cinci ani, profitul net obţinut de Strabag depăşeşte 140 de milioane de lei. Strabag este, de altfel, una din cele mai mari companii de construcţii din lume, cu afaceri anuale de peste 10 miliarde de euro. Austriecii sunt liderul pieţei de profil din ţara noastră, iar de pe această poziţie îşi permit să mai dea şi rateuri. Cum ar fi şi sutele de mii de băcăuani lăsaţi timp de opt zile fără apă.
Autorităţile băcăune se aşteptau la dezastru
Avaria de la aducţiunea de apă a Bacăului, care a lăsat 200.000 de oameni fără apă timp de opt zile, între 6 şi 14 iulie, nu este prima din istoria acestui obiectiv, dar e, departe, cea mai gravă. Cosmin Necula, primarul Bacăului, a anunţat că va depune plângere penală împotriva constructorului care a realizat între 2008 şi 2011 această conductă (Strabag, cu Hidroconstrucţia SA ca subcontractant), care a costat 52.006.000 euro, din bani europeni. Autorităţile ştiau însă de mult că aducţiunea a fost prost făcută. În 2015, Constantin Apostol, fostul preşedinte al Companiei Regionale de Apă Bacău, operatorul aducţiunii, explica de ce rămâne mereu oraşul fără apă: „Acum ne dăm seama că sunt greşeli de proiectare şi greşeli de execuţie. Avaria este o chestiune tehnică, ce se poate întâmpla oriunde”. Practic, dezastrul era doar o chestiune de timp.
Scurt istoric al eşecurilor Strabag
Transformarea Bacăului într-o tabără cu 200.000 de sinistraţi în propria ţară este doar ultimul din evenimentele ce i se pot imputa constuctorului Strabag. În 2009, Eugen Teodorovici, pe atunci secretar de stat în Ministerul Economiei, anunţa că statul român va da în judecată Strabag pentru abandonarea lucrărilor la reţeaua de apă a oraşului Piatra Neamţ, proiect de 14,4 milioane de euro, din bani europeni. În 2006, Consiliul Judeţean Suceava a reclamat Strabag la Comisia Europeană, după ce austriecii au abandonat lucrări de realizare a unei reţele de apă în valoare de 10,5 milioane de euro, finanţate, de asemenea, din bani europeni.
În mai 2017, procurorii austrieci au efectuat descinderi la sediile Strabag din această ţară, vizând lucrări de reabilitare de autostrăzi şi drumuri din Austria efectuate în perioada 2008 - 2014, cu prejudicii de 100 de milioane de euro pentru stat.
În 2016, Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI- NP, prin care s-a realizat cel mai puternic laser din lume, la Măgurele, reclama faptul că Strabag a întârziat nepermis de mult finalizarea construcţiei de clădiri, în condiţiile în care obiectivul de 356 de milioane de euro, finanţat de UE, are termeni extrem de stricţi de derulare. În iunie 2017, CNAIR anunţa restricţii de circulaţie pe Autostrada Orăştie- Sibiu pentru lucrări de reparaţii pe un tronson construit greşit de Strabag.
Strabag este cel mai puternic constructor de drumuri şi infrastructură de apă din România. Lucrările sale nu sunt însă întotdeauna de cea mai bună calitate şi sute de mii de români au de suferit din această cauză
