Băsescu a deschis larg uşa speculaţiilor valutare. După atacul preşedintelui la adresa BNR şi FMI, moneda naţională a derapat. În folosul cui?

Atacul fără precedent al preşedintelui Traian Băsescu la adresa BNR şi Fondului Monetar Internaţional a afectat cursul monedei naţionale care în ultimele două zile s-a depreciat.
În seara de 11 februarie, Traian Băsescu lansa un atac fară precedent la adresa BNR pe care o acuza, fără nici o dovadă că se lasă controlată de un guvern corupt. Nemulţumirea lui Băsescu e provocată de anunţul Guvernului că împreună cu BNR au lucrat la un proiect de act normativ, agreat şi de FMI, prin care românii cu venituri mai mici de 1.610 lei vor putea opta pentru reducerea la jumătate a ratelor pe care le au la bancă timp de doi ani. Şeful misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, a fost criticată de Băsescu pentru că are experienţă mică şi “a greşit acceptând această soluţie inovativă”. Totul a culminat când şeful statului a spus că nu semnează acordul cu FMI şi va chema românii “să se apere în stradă”.

Leul, în cădere
Piaţa valutară a reacţionat imediat iar moneda naţională a început să se deprecieze. În două zile, leul a pierdut 0,45% în faţa euro. Miercuri, cursul euro a crescut până la 4,4779 faţă de 4,4723 lei cât era cotat înainte de declaraţiile lui Băsescu. Joi leul s-a depreciat cu 0,33% în faţa euro, cursul oficial fiind anunţat la 4.4926 lei/euro. Pe piaţa interbancară, cursul de schimb leu/euro a încheiat şedinţa interbancară de ieri cu cotaţii de 4,4945 - 4,4960 unităţi. Este pentru prima dată în ultimele două săptămâni când cotaţia leului urcă peste 4,49 lei/euro. La această diferenţă de curs, dacă un speculator ar fi investit pe piaţa valutară 500 de milioane de euro, ar fi câştigat în doar două zile peste un milion de euro.

Acordul cu FMI, în aer
Această schimbare de tendinţă pare a fi dată şi de această dată de atacul furibund a lui Băsescu. Precedentul există deja. Anul trecut, în decembrie, şeful statului obţinuse o performanţă similară, aruncând piaţa valutară în haos. Atunci anunţa că nu va semna acordul cu FMI şi că va respinge bugetul de stat nemulţumit de decizia Guvernului de a introduce o acciză de 7 cenţi/litru de carburanţi. Acum, atacul lui Băsescu a ţintit direct două instituţii cu greutate BNR şi FMI.
Din vorbe, preşedintele a reuşit să anuleze două runde de negocieri între Guvern şi Fondul Monetar Internaţional, deoarece fără semnătura sa pe memorandului cu FMI, acordul nu poate intra în board-ul Fondului pentru a fi aprobat.
Acordul stand-by rămâne suspendat în ciuda angajamentului ferm al Guvernului de a continua reformele asumate. Ultima evaluare econimică făcută de FMI, în urma vizitei în România care s-a încheiat pe 4 februarie, s-a finalizat cu mai multe bile albe şi cu una neagră pentru Guvernul de la Bucureşti. Singura restanţă pe care a avut-o Executivul condus de Victor Ponta a fost ratarea ţintei referitoare la reducerea arieratelor acumulate de companiile de stat. La capitolul bile albe, Andreea Schaechter a apreciat că autorităţile române au respectat calendarul de liberalizare a pieţei de energie şi gaze şi, mai mult, sunt în grafic în ceea ce priveşte planul de listări a companiilor la bursă.