Bei, fumezi, joci la păcănele? Economia se bazează pe tine

Viciile românilor asigură aproape 5% din PIB-ul de 200 de miliarde de euro al României, dacă vorbim numai de afacerile fiscalizate ale companiilor care produc „drogurile” noastre cele de toate zilele. Industriile tutunului, a băuturilor alcoolice (aici includem berea, vinul şi băuturile spirtoase) şi a jocurilor de noroc rulează într-un an de zile afaceri cumulate de circa 9 miliarde de euro. Pe de altă parte, taxele şi accizele care aduc atât de mulţi bani la buget sunt cele care stimulează şi piaţa neagră, alcoolul şi tutunul contrafăcut şi de contrabandă păgubind statul cu alte 1,4 miliarde de euro anual. Iar piaţa ilicită a alcoolului este de-a dreptul feroce, oficialii industriei de băuturi spirtoase vorbind despre o halucinantă evaziune de 90%.

Românii au fost dintotdeauna un popor de petrecăreţi, oameni cărora le place viaţa şi care beau, deopotrivă, de bucurie şi de supărare. Aşa am ajuns în situaţia ca 66% din conaţionalii noştri de peste 15 ani să consume cu regularitate alcool, 92% dintre bărbaţi şi 70% din femei fiind amatori de licori bahice. Asta înseamnă că 12 milioane de români se cinstesc frecvent cu o bere, un pahar de vin sau de tărie. Şi, cum scrumiera este bună prietenă cu paharul, trebuie aduşi în discuţie şi cei 5,5 milioane de români care fumează, asta în condiţiile în care ţara noastră are cele mai scumpe ţigări din Europa şi una din cele mai restrictive politici în controlul tutunului din UE.

20 de milioane de români beau, fumează şi joacă la păcănele

Iar tabloul petrecăreţului român nu putea fi complet fără imaginea celui care bea şi fumează în timp ce „chinuie” nişte păcănele. Jocurile de noroc, care desăvârşesc triada viciilor la români, sunt practicate de circa 2,4 milioane de persoane, care joacă cel puţin o dată pe an.

Sute de mii de angajaţi

Cei 20 de milioane de vicioşi, echivalentul întregii populaţii a României, sunt cei mai importanţi contributori la bugetul ţării. Şi asta pentru că tutunul, alcoolul şi jocurile de noroc la care se dedau stau la baza unor industrii uriaşe, cu sute de mii de angajaţi şi afaceri anuale de miliarde de euro. Culmea, cea mai redusă categorie de viciaţi, cea a amatorilor de jocuri de noroc, produce şi cei mai mulţi bani.

• Industria jocurilor de noroc asigură locuri de muncă pentru 40.000 de persoane, rulează patru miliarde de euro anual şi asigură statului venituri de 300 de milioane de euro numai din taxele de licenţă şi autorizare.
• Industria tutunului derulează afaceri anuale de 3,5 miliarde de euro, din care plăteşte însă la bugetul de stat contribuţii de peste trei miliarde de euro, fiind al doilea cel mai mare contribuabil după industria petrolului. Şi asta pentru că 80% din preţul unui pachet de ţigări merge direct la visteria statului, sub formă de accize, TVA, impozite etc. Producătorii de tutun asigură direct circa 5.000 de locuri de muncă, la care se adaugă alte 50.000 de joburi indirect.
• Industria alcoolului este a treia ca pondere prin cifra de afaceri, cu aproape 1,5 miliarde de euro rulate anual. Cea mai mare însemnătate o are industria berii, cu afaceri estimate anul trecut la 890 de milioane de euro. Producătorii de bere au achitat la stat contribuţii de 255 de milioane de euro şi asigură locuri de muncă, directe şi indirecte, pentru 85.000 de români. Industria vinului s-a ridicat anul trecut la circa 400 de milioane de euro, deşi are doar 6.200 de angajaţi direct, în timp ce industria producătorilor de băuturi spirtoase derulează afaceri de 180 de milioane de euro, cu 90 de milioane de euro viraţi la buget.

Evaziune uriaşă cu ţigări şi alcool

Industria viciilor prosperă şi pe piaţa neagră, iar cifrele evaziunii sunt impresionante. Dacă la jocurile de noroc nu putem vorbi despre o piaţă neagră, datorită legislaţiei, printre cele mai bine reglementate din UE, iar producătorii de bere sunt la rândul lor fiscalizaţi în întregime, nu la fel stau lucrurile cu ţigările, vinul şi băuturile spirtoase. Bugetul de stat pierde anual peste 600 de milioane de euro din cauza contrabandei cu ţigări, 4 miliarde din cele 25 de miliarde de ţigări fumate de români în fiecare an având provenienţă ilicită. Evaziunea de pe piaţa vinului este mult mai greu de contorizat, nefiind disponibile informaţii recente în acest sens.

În 2009, un celebru sommelier estima că 80% din vinurile din România sunt contrafăcute, iar în 2010 un secretar de stat din Ministerul Agriculturii spunea că 50% din vinuri sunt „golănii puse în raft”.

Dimensiunea pieţei negre este uriaşă, chiar dacă ne luăm după exemple punctuale: autorităţile au confiscat în 2013 peste 1,2 milioane de litri de vin contrafăcut de la o firmă din Galaţi, iar în 2015 s-au confiscat două milioane de litri în cadrul unei singure operaţiuni a poliţiei, în judeţele Vrancea şi Buzău. În fine, este suficient să amintim celebrul dosar Murfatlar, unde procurorii au stabilit un prejudiciu de circa 13,8 milioane de euro adus bugetului de stat prin evaziune cu vin. Una peste alta, la afaceri fiscalizate de 400 de milioane de euro pe an, acceptarea unui procent de 50% de vinuri contrafăcute înseamnă o evaziune de 200 de milioane de euro numai pe acest segment.

Dascălu: 90% din alcool este contrafăcut!

Romulus Dascălu, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Alcoolului şi Băuturilor Alcoolice GARANT, ne-a oferit câteva date şocante despre fenomenul evaziunii în această industrie. „Este praf şi pulbere în România această industrie, onor instituţiilor statului. Ramura producătorilor de băuturi spirtoase este pe cale de dispariţie, 90% din alcoolul de pe piaţă este contrafăcut, nu mai produce aproape nimeni pe acte. Sportul ăsta cu ţuica şi palinca de casă s-a generalizat”, susţine. Potrivit datelor anterioare din industrie, la o piaţă a spirtoaselor de 700 de milioane de euro, doar 180 de milioane de euro sunt fiscalizaţi.