Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Antreprenorii români încearcă să supravieţuiască, şi chiar să facă performanţă, într-o ţară unde statul nu face mare lucru. Companiile renunţă să se mai prezinte la licitaţiile publice din cauza caietelor de sarcini prost întocmite. România va trebui să plătească nota de plată de milioane de euro pentru nereciclarea deşeurilor, sunt concluziile întrunirii între antreprenori şi administraţie la cea de-a treia ediţie a Forumului Capitalului Românesc, organizat de Intact Media Group la Palatul Parlamentului.
Oamenii de afaceri au cerut guvernanţilor să sprijine companiile pentru ca acestea să poată fi competitive la nivel internaţional. “Durează extraordinar de mult să luăm o aprobare de construcţie, de exemplu. Ai banii şi simţi cum te apucă disperarea. E prea multă birocraţie. Dacă nu avem viteză de reacţie, nu avem cum să ne batem cu cei mari”, a spus Radu Timiş, preşedintele grupului CrisTim.
Administraţia trebuie să nu încurce afacerile
Reprezentanţii guvernului sunt de acord că trebuie să fie mai implicaţi şi să coopereze cu întreprinderile private. „Succesul guvernării se aşază pe succesul mediului de afaceri. La fel şi în cazul unui eşec. Viaţa ne obligă să convieţuim şi ceea ce se poate face este un dialog permanent, aplicat, cu găsirea de soluţii la probleme reale, şi nu ceea ce ne imaginăm noi. Direcţia de acţiune a Guvernului în relaţia cu mediul de afaceri este de sprijinire şi promovare a antreprenoriatului, de încurajare a inovării, facilitare a accesului întreprinderilor autohtone la pieţele externe. Dacă Guvernul acesta sau cele ce vor urma nu vă încurcă, e bine. Economia are drumul ei. Prima sarcină a Guvernelor e să nu vă încurce”, a recunoscut Viorel Ştefan, viceprim-ministru al României.
„Statul poate să ne ajute, pe restul le facem noi. Nu producem şi nu vindem în străinătate cum fac toţi vecinii noştri. Sunt modele care trebuie urmate. Avem modelul polonez sau alte modele care au trecut prin comunism şi acum se poartă ca nişte adevăraţi capitalişti” Dorel Goia, preşedinte CA Teraplast
Antreprenorii vor să coopereze cu autorităţile
Lipsa de comunicare dintre instituţiile publice şi mediul de afaceri este o altă nemulţumire a antreprenorilor. “Nu mi-a fost deloc uşor în ultimii 20 de ani ca să devenim una dintre multinaţionalele româneşti. Avem 7.100 de angajaţi şi derulăm afaceri în Germania, Austria, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria şi, de curând, am obţinut licenţa în Grecia. M-aş bucura dacă preşedintele, dacă miniştrii de resort ne-ar invita 30 de minute pe an ca să discutăm despre problemele cu care ne confruntăm”, a precizat Gruia Stoica, preşedintele Grupului Grampet.
Deşeurile nereciclate ne vor costa milioane
Reciclarea deşeurilor este o problemă pe care România nu reuşeşte să o rezolve, după cum a explicat preşedintele Iridex Group, Corneliu Pascu. „În 2007 s-a elaborat prima lege, cu scopul de a se conforma directivelor europene. Însă până în 2013 nu s-a pus în aplicare. Apoi s-a emis un alt act normativ cu scopul de a penaliza autorităţile şi populaţia care nu colectează selectiv deşeurile. Sancţiunile s-au amânat până în 2019. Autorităţile locale nu au pus în aplicare abecedarul, dar au venit cu legi sofisticate, care bulversează tot. Nu am pus încă în funcţiune toate depozitele realizate pe fonduri europene şi s-a împlinit termenul de cinci ani. Se vor face corecţii financiare sau vom fi obligaţi să returnăm, dublu, banii luaţi de la Uniunea Europeană. Dacă nu se vor lua măsuri, bugetul de stat pe anul viitor va fi afectat cu plata a sute de milioane de euro pe corecţii financiare şi pe returnarea unor sume către Comisia Europeană", a spus acesta.
Caietele de sarcini descurajează investitorii
Antreprenorii sunt nemulţumiţi şi de imposibilitatea de a participa la licitaţiile publice din cauza felului în care sunt întocmite caietele de sarcini. Preşedintele Iridex Group, Corneliu Pascu, a acuzat felul greoi în care sunt întocmite caietele de sarcini, motiv pentru care multe companii renunţă să participe la licitaţiile publice.
“Dacă am face o analiză pragmatică a momentului de după depunerea bilanţurilor contabile, probabil Guvernul ar şti să facă politici publice mult mai apropiate de realitatea din teren. Dacă ştim cine sunt jucătorii din teren, ştim să facem şi caiete de sarcini, astfel încât să nu descalificăm capitalul românesc din primul peragraf. Această Biblie a licitaţiei, caietul de sarcini, poate fi analizată şi lucrată altfel”, a fost de părere Mihai Daraban, preşedinte CCIR.
