Birocraţia şi blocajele ne-au costat miliarde de euro

Fondurile europene puse la dispoziţia României după aderarea la Uniunea Europeană au fost considerate de foarte mulți întreprinzători o oportunitate pentru afacerile lor.  Nota de plată vine însă acum, în al zecelea an de la lansarea exercițiului financiar 2007-2013, care ar fi trebuit să aducă României 19 miliarde de euro pentru dezvoltare în toate domeniile. La finalul anului trecut rămăseseră patru miliarde de euro bani nefolosiți, care se pregăteau pentru returnare, însă estimările indicau că încă circa cinci miliarde de euro care ar fi urmat să fie pierduţi din cauza nefinalizării unor lucrări importante, dar și a fraudelor descoperite în implementarea proiectelor.

Fondurile europene au adus creștere economică până la finalul anului trecut, apoi dezastru, după blocarea absorbției. Banii de la Bruxelles au reprezentat principalul angajator din România, în perioada 2007-2015. Anul trecut, 304.000 de români aveau un loc de muncă datorită investiţiilor din fonduri europene, conform datelor Ministerului Fondurilor Europene (MFE). La finalul anului 2015, salariul mediu net al românilor era cu 25,4% mai mare decât ar fi fost fără investiţiile din fonduri europene, adică fiecare român câştigă în medie, lunar, cu circa 430 de lei în plus, datorită banilor nerambursabili primiţi de la Uniunea Europeană. Calculele arată că încă 200.000 de români ar fi avut un loc de muncă plătit din fonduri europene până la finalul anului trecut, dacă rata de absorbţie ar fi fost aproape de 100%, nu de 60%.

6.000 de proiecte neplătite

România nu a fost în stare să absoarbă decât cinci miliarde de euro din cele 19 aflate la dispoziția sa în primii nouă ani de la intrarea în UE. Marea problemă nu a fost lipsa proiectelor care să atragă fondurile, ci uriaşul aparat birocratic românesc care a îngreunat derularea procedurilor. La sfârşitul anului trecut au rămas neplătite 4.000 de proiecte pentru care erau depuse cereri de rambursare, iar acestora li s-au adăugat între timp alte 2.000. Mai multe sindicate şi ONG-uri au format în 2015 Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României, asociație care să negocieze direct cu Ministerul Fondurilor Europene. “Am găsit un interlocutor receptiv la început, în persoana ministrului Marius Nica. A fost de bună-credinţă și a ținut cont de propunerile noastre. Noi am propus în primul rând simplificarea procedurilor și s-a dat imediat o Hotărâre de Guvern în acest sens”, spune Ion Popescu, vicepreședintele Coaliției și președintele confederației sindicatelor Meridian.

Pleacă Nica vine Răducu

Dar în decembrie 2015 a fost numit un nou ministru, care nu a mai colaborat atât de bine cu partenerii din societatea civilă, în lupta pentru deblocarea fondurilor. Ministrul Aura Răducu a promis, în mai multe rânduri, că fondurile vor fi deblocate, până în aprilie 2016, când a demisionat, fără prea multe explicații, lăsând „în aer” Ministerul Fondurilor Europene și banii blocați pe noul exercițiu financiar 2014-2020. S-au pierdut astfel circa şase miliarde de euro pentru fiecare an de blocaj, din 2014 până astăzi, dintr-un fond de aproape 40 de miliarde de euro care i-ar fi revenit României, teoretic. Aura Răducu promitea că niciun euro nu se va pierde, pentru că banii vor putea fi absorbiți de România până în 2023, iar întârzierea de trei ani se va putea recupera. “S-au prevăzut deja toate măsurile pentru a se putea prelungi perioada de finanţare. Termenul limită de efectuare a plăţilor este decembrie 2023, nu 2020. Astfel, se vor face proiecte până în ultima zi de implementare. Dacă cineva are proiecte care durează o lună şi le-a contractat în noiembrie, poate face plăţi până în ultima zi din decembrie 2023”, declara ministrul Aura Răducu în februarie 2016. Ulterior, însă, România a fost anunțată oficial că nu va mai putea cheltui banii pentru perioada 2014-2017.

Blocaje din toate direcțiile

La sfârşitul anului 2015, rata de absorbţie, adică plăţile primite de la Comisia Europeană, s-a apropiat de 60%, dar în februarie 2016 se promiteau peste 750 de milioane de euro care urmau a fi rambursate în cel mai scurt timp, astfel încât să se ajungă la o rată de absorbție de 80% pentru 2007-2013. Ministrul chiar propusese analizarea unor proiecte naţionale, finanţate de la bugetul de stat, pentru a intra pe alocarea din fonduri structurale 2007-2013. Dar și aici a intervenit un blocaj, pentru că proiectele analizate de angajații ministerului au constatat că în circa 90% dintre proiectele pe care ar fi dorit să le finanțeze aveau probleme la implementare sau la proiectare, mai ales în privința aplicării Legii achizițiilor. Banii europeni pe noul exerciţiu financiar 2014-2020 ar fi trebuit să finanțeze vechile proiecte rămase neterminate, care au fost fazate, astfel încât statul român să nu piardă banii, dar nu s-a făcut nicio astfel de lucrare, până la finalul anului, nici măcar pe infrastructură, unde nu s-a reușit darea în folosință măcar a unui kilometru de autostradă.

Transparența dă liber la copy-paste

Ministerul Fondurilor Auropene, condus de Aura Răducu, a dorit să aibă cel mai ieftin sistem electronic dintre toate cele implementate în România în ultimii 25 de ani, deşi pare a fi cel mai complex pe care l-a avut vreodată ţara noastră. S-a reușit astfel pierderea a circa 18 miliarde de euro din noul exercițiu financiar. “Am considerat că este foarte bine să fie făcut sistemul de o echipă internă care lucrează în minister, astfel încât să se menţină experienţa şi expertiza celor care lucrează direct cu programul. S-a ales soluţia de a lucra cu 25 de oameni din instituţii publice româneşti, din STS şi din Ministerul Fondurilor Europene, astfel încât angajaţii să ştie permanent ce este de făcut, dacă se întâmplă ceva la nivel tehnic, să poată exista continuitate şi să se poată rezolva problemele în cel mai scurt timp. Dorim să asigurăm transparenţa procesului de utilizare a fondurilor europene”, explica ministrul Aura Răducu, la începutul anului 2016. cei care au încercat să înscrie proiecte în acest sistem ultraperformant și ultratransparent spun, însă, că este un fiasco. „Ne-a luat opt ore să înscriem un singur CV, din cauza tuturor datelor pe care ni le cer. Avem o parteneră într-un proiect căreia a trebuit să-i identificăm adresa liceului din comuna în care a învățat acum 40 de ani. Unele unități de învățământ s-au și desființat, dar noi trebuie să completăm inclusiv strada, numărul și codul poștal actuale, iar toate câmpurile sunt obligatorii. Mai mult, transparența se referă la faptul că toți cei care depun proiecte au acces nelimitat la datele noastre personale și la proiectele pe care le pot copia, dar noi nu avem acces la date, nu putem ști câți au înscris proiecte. M-am trezit cu telefoane de la oameni care mă sună să mă felicite pentru ce găsesc în CV-ul meu și, practic, foarte mulți oameni îmi știu acum adresa de acasă, datele de contact, dar pot să-mi fure și proiectele, dacă sunt parteneri ai unor parteneri de-ai noștri”, explică directorul unei companii care a înscris proiecte pentru finanțare anul acesta.

Reguli schimbate, aplicate retroactiv

Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) cercetează fondurile cheltuite în România încă din 2005 și deja are în lucru sute de dosare pentru returnarea banilor. Încă nu s-a făcut un calcul exact al dezastrului, dar multe firme și ONG-uri se consideră hărțuite de cei care îi verifică acum, după implementarea proiectelor, schimbând regulile din mers și declarând neeligibile unele situații care au fost inițial acceptate. Astfel, s-ar putea da înapoi mult mai mulți bani decât se preconiza la finalul anului trecut. În paralel, organismele de control din cadrul ministerului de resort cer documente în plus pentru proiectele deja finalizate și aduc reguli noi, pentru care se aplică retroactiv. „Am avut proiecte pe care nu ni s-a făcut nicio observație, s-au făcut rambursările, am încheiat cu bine tot, iar acum ne cer să ne deplasăm pe banii noștri prin toată țara, când vor ei, ca să ne verifice suplimentar. Ne așteptăm să ni se ceară banii înapoi, deși nu am  greșit cu nimic în implementare”, spune un manager de proiecte.

Modele de fraudare a fondurilor europene

Metoda "Lupul paznic la oi" presupune ca frauda să fie făcută chiar de gestionarul fondului, responsabil cu selecția beneficiarilor, în complicitate cu aceștia. O altă metodă este contractul pentru lucrări acordat în condiții ilegale, prin care s-au pierdut circa trei miliarde de euro la infrastructura mare în ultimii zece ani. Încă de la proiectele finanțate din fonduri PHARE, fondurile europene au fost pierdute din cauze ce țin în principal de acordarea contractului de lucrări către un constructor incapabil să realizeze lucrările, în condițiile în care s-a făcut subcontractarea majorității lucrărilor, apoi s-a făcut decontarea unor lucrări neefectuate sau pentru care nu s-a putut face dovada execuției.

DLAF a descoperit mai multe moldele de fraudare a fonsurilor europene, însă de la programele PHARE, de preaderare. Aproape două milioane de euro se furaseră până în 2008, din proiectele de cooperare transfrontalieră, infrastructură mare și achizitii de utilaje pentru IMM-uri.

O altă metodă, preluată de la perioada de preaderare, este falsificarea procedurii de achiziții publice, în principal prin simularea licitaţiilor publice, transferul scriptic de echipamente tehnologice între companii din sfera de influență a aceleiași persoane, supraevaluarea achizițiilor și folosirea aceluiași „mod de operare” atât pentru obținerea de fonduri europene, cât și pentru accesarea unui ajutor de stat. Cel mai recent proiect în care se pot identifica aceste metode de fraudă este de 38 de milioane de euro și ar fi trebuit să finanțeze ajutorul pentru victimele violenței conjugale. Proiectul a fost implementat de Ministerul Muncii și Academia de Informații.

Sistemul electronic de introducere a datelor a fost pretextul pentru blocarea fondurilor europene în 2016.

200.000 de oameni care au lucrat pe proiecte europene până în 2016 au rămas fără locuri de muncă, din cauza întârzierii finanţărilor.

Mulţi dintre cei care au derulat investiţii din fonduri europene sunt acum în pericol să dea banii înapoi pentru că autorităţile au schimbat regulile în timpul jocului. Ce era considerat eligibil ieri, astăzi nu mai este.