Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dobânzile pe piaţa interbancară au urcat ieri până la 46%, însă au existat împrumuturi care s-au realizat chiar şi la 80%. Cauza este că există o mare nevoie de finanţare în lei din partea speculatorilor străini.
Dobânzile pe piaţa interbancară au urcat ieri până la 46%, însă au existat împrumuturi care s-au realizat chiar şi la 80%. Cauza este că există o mare nevoie de finanţare în lei din partea speculatorilor străini.
Pe piaţa interbancară se manifestă o mare lipsă de lichiditate. Aşa se explică că există doritori să cumpere lei chiar şi la o dobândă de 80% pe zi. "Băncile nerezidente au o mare necesitate de finanţare în lei pentru a-şi închide poziţiile. Ei au mizat pe o depreciere foarte puternică a monedei naţionale, au cumpărat euro când cursul era de 3,9 lei/euro, iar acum încă au poziţiile deschise în lei şi se finanţează de la o zi la alta în speranţa că vor mai prinde un curs bun şi se vor retrage în câştig", a explicat Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank. El a adăugat că nerezidenţii care au făcut această mişcare sunt deocamdată pe pierdere. "Ei pierd foarte mult. Au mizat greşit pe deprecierea leului, când leii în piaţă erau prea puţini. Au anticipat greşit, pentru că nu s-au gândit că, indiferent cu câţi euro vin, aici vor avea nevoie de lei, pe care nu vor avea de unde să-i ia. Aşa este caracteristica pieţei noastre", spune Dumitru.
Pe de altă parte, analiştii de la Goldman Sachs susţin că România este pe locul al doilea între ţările emergente, după Ungaria, ca vulnerabilitate la criza financiară. Probabil pe astfel de analize mizează acei speculatori care-şi permit acum pierderi în speranţa unui câştig mai mare în viitor.
BNR LE-A ÎNCURCAT PLANUL
Banca Naţională a României (BNR) a intervenit imediat pe piaţa valutară atunci când a observat anomalii. "Este foarte importantă realitatea cotaţiilor din piaţă, a jucătorilor reali, nu vorbim de corecţi, ci de reali, adică cei care au lei şi valută. A te juca pe ecran cu cotaţii este un mare păcat într-o piaţă care se vrea funcţională. Trebuie să vedem cât de reale sunt acele cotaţii, dacă cel care cumpără valută are lei, îşi permite să cumpere lei la 18%, ca să vândă contra valută", a spus guvernatorul Mugur Isărescu luni, 13 octombrie. Prin măsurile pe care le-a luat pe parcursul săptămânii a reuşit să încurce planurile investitorilor străini, care, iată, se văd nevoiţi fie să se retragă cu pierderi, fie să se împrumute în lei la dobânzi de 70%-80% şi să aştepte deprecierea leului în speranţa unui câştig. BNR a vândut direct aproximativ 40 de milioane de euro, cu scopul de a testa funcţionarea pieţei şi a înţelege necorelarea dintre piaţa monetară şi cea valutară. În urma operaţiunilor BNR, cursul de schimb a coborât la un minim de 3,7600 lei/euro, de la 3,8260-3,8350 lei/euro, nivel în jurul căruia a oscilat toată săptămâna. Intervenţiile BNR au determinat vânzarea de euro şi cumpărarea de lei, ceea ce a condus la o criză de lichiditate în lei pe piaţa interbancară. "Anumite bănci nu mai sunt în stare să ofere lichiditate, iar din acest motiv străinii au împrumutat lei chiar şi la dobânzi de 70-80%", a declarat economistul-şef al ING Bank, Nicolaie Alexandru Chidesciuc. El mai spune că în contextul economic actual un nivel atât de scăzut al cursului de schimb nu este sustenabil.
BĂNCI LOCALE SUNT LA ADĂPOST?
Toate bune şi frumoase, însă se pune o întrebare: sunt băncile locale la adăpost de criza de lichiditate? Aici părerile sunt împărţite. "Mai mult decât speculaţii ale jucătorilor străini poate fi vorba de o lipsă de încredere între băncile însele, în condiţiile în care dobânzile de pe piaţa interbancară au crescut grotesc de mult", spune analistul economic Ilie Şerbănescu. Pe de altă parte, Dumitru opinează că nu există nici o criză de lichiditate la nivelul băncilor locale, care se pot refinanţa de la BNR cu o dobândă de 14,25%. "Dacă ar fi să fie ceva, ar trebui să observăm pe 25, când firmele fac plăţile către buget, însă nu cred să fie", a declarat Ionuţ Dumitru. Pe de altă parte, o anumită neîncredere între bănci se simte. Chiar şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a propus crearea unui sistem de garantare a plasamentelor pe piaţa interbancară. "Aceste zile sunt tensionate. Fiecare este prudent cu banii plasaţi şi pot apărea aşa-numite blocaje", a declarat preşedintele ARB, Radu Graţian Ghetea. "Nu este neapărat o lipsă de lichiditate în piaţă, ci mai degrabă băancile au reţineri în a mai plasa bani", a declarat dealerul-şef al Băncii Transilvania, Ioan Birle. Situaţia pare o copie la indigo a celei din zona euro, unde împrumuturile dintre bănci sunt blocate de neîncrederea băncilor în a-şi mai acorda una alteia împrumuturi, din cauza temerilor legate de situaţia instituţiilor financiare.
