Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentul a adoptat bugetul pe 2013 cu 309 voturi pentru şi 108 împotrivă. Din cele 38 de amendamente propuse de senatori şi deputaţi unul singur a fost adoptat, şi anume cel care propune eliminarea prevederii potrivit căreia ordonatorul principal de credite are obligaţia să transmită Ministerului Finanţelor Publice detalierea în structură, pe funcţii, a numărului maxim de posture finanţat prin prezenta lege şi salariul mediu de bază pe funcţii, din anul 2013, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Premierul Victor Ponta a declarat că deşi nu este perfect, acesta este cel mai bun buget pe care-l putem avea. “Nu este un buget perfect, dar este cel mai bun buget pe care puteam să îl avem astăzi şi sper ca anul viitor să avem un buget mult mai bun decât acesta”, a spus Ponta.
Deficit de 18,176 miliarde de lei
Bugetul este proiectat cu un deficit de 18,176 miliarde de lei, pe fondul unor venituri prognozate la 98,182 miliarde lei şi al unor cheltuieli de 116,36 miliarde lei, potrivit proiectului publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Faţă de anul trecut, veniturile sunt estimate să crească cu 6,44%, iar cheltuielile să urce cu 10,51%. De unde speră guvernul Ponta să adune mai mulţi bani? Din veniturile fiscal care sunt prevăzute să crească cu 8,42% faţă de 2012. În special din impozitul pe venit şi pe profit 20,8 miliarde lei, în urcare cu 11,18% şi din încasările din accize 20,87 miliarde lei, cu un plus de 8,62% faţă de anul precedent.
Care sunt zonele care vor beneficia de mai mulţi bani în 2013? Cheltuielile de personal 19,552 miliarde lei (plus 13,98%), care s-au creat ca urmare a reîntregirii salariilor bugetarilor şi a majorării salariului minim şi cheltuielile cu dobânzile 10,386 miliarde lei (plus 12,64%), cheltuieli aferente împrumuturilor pe care statul le-a contractat pentru finanţarea bugetului în ultimii ani. Transferurile către unităţile administrativ-teritoriale vor însuma 28,99 miliarde lei, în urcare cu 8,64%, cheltuielile cu proiectele europene 27,42 miliarde lei (+17,35%), iar cheltuielile cu asistenţa socială 14,16 miliarde lei, cu un plus de 3,69%.
Însă, pentru a se încadra în deficitul convenit cu FMI, Guvernul a fost nevoit să renunţe la unele cheltuieli, s-au redus achiziţiile cu bunuri şi servicii 4,33 miliarde lei (minus 2,97%) şi s-au tăiat o parte din subvenţii 3,496 miliarde lei (minus 12,85%).
Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat că bugetul este unul prudent, însă este posibil să se adune mai mulţi bani. “Rectificarea poate să fie pozitivă dacă va creşte colectarea veniturilor. Am fost prudenţi în bugetul pentru acest an şi nu am considerat că vom avea venituri în plus din colectare. Dacă se va colecta mai bine, vor fi bani mai mulţi la buget. Dacă nu vor fi noi corecţii de la Uniunea Europeană, avem un buffer. Putem renunţa la el, este o altă sursă”, a adăugat Liviu Voinea. Acesta a precizat că sumele suplimentare de la buget vor fi direcţionate către investiţii şi către proiectele pentru care au fost deja utilizate sumele alocate.
Deficitul bugetar este unul dintre cele cinci criterii de la Maastricht obligatorii de îndeplinit pentru a trece la euro. România stă bine, acest punct fiind îndeplinit. La fel şi evoluţia cursului de schimb şi datoria publică totală, care este de 38% din PIB, mult sub nivelul maxim admis de 60%. Suntem în afara criteriilor de la Maastricht cu rata inflaţiei, care depăşeşte cu 0,6% criteriul admis. Al doilea criteriu pe care România nu-l îndeplineşte se referă la dobânzile pe termen lung care la 6,67% depăşesc cu 1,3% criteriul de la Maastrich, a afirmat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.
De ce nu pot creşte mai mult salariile
Majorarea salariilor ar duce la o creştere economică bazată pe import, ceea ce este nesustenabil, iar din punct de vedere politic este “aproape o sinucidere” pentru că Guvernul nu poate lua înapoi după ce a dat, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. “Toată lumea aşteaptă să creştem salariile şi acestea, într-o manieră miraculoasă, vor duce la creşterea cererii, cererea duce la creşterea PIB-ului bazat pe import. O creştere a PIB bazată pe import în România atâta vreme cât avem 4% (deficit de cont curent n.r.), nu mai avem spaţiu de majorare şi, mai devreme sau mai târziu, trebuie să procedăm din nou la o corecţie şi aţi văzut cât de grea este corecţia. Înseamnă să iei ceea ce ai dat”, a explicat Isărescu. Acesta a ţinut să precizeze că majorările salariale decise în decembrie nu au pus şi nu pun în pericol echilibrul macroeconomic, iar acest lucru nu derivă din faptul că cineva dă o prognoză, ci din calcule şi evaluări de această natură. Bugetarii au primit în luna ianuarie salarii majorate cu 7,4%, iar pensiile au crescut cu 4% în februarie, ambele fiind prinse în buget şi în programul cu FMI.
Priorităţi
Bugetul de stat pentru anul 2014 va fi elaborat având ca prioritate reducerea cotelor contribuţiilor la asigurările sociale (CAS), a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, ieri, la Palatul Parlamentului, în timpul votării bugetului pentru 2013. “În acest an crescut pensiile, s-au dat înapoi salariile şi a crescut salariul minim, ca prim pas. La anul, prioritate va avea scăderea CAS. Bugetul din 2014 va fi orientat către scăderea CAS”, a afirmat Voinea.
