“Business-ul România” îşi măreşte pierderile de la an la an

Creșterea economică semnificativă anuală, din 2012 până în prezent, este însoțită de paradoxul căderii României în majoritatea clasamentelor globale din rapoartele lumii dedicate competitivității. Alte națiuni reușesc să avanseze mai rapid decât noi administrativ, la îmbunătățirea calității mediului investițional, la sănătate, educație şi la traiul de zi cu zi, arată un studiu realizat de think-tank-ul INACO, în colaborare cu Facultatea de Relații Economice Internaționale de la ASE.

Diferenţa dintre cât cumpărăm şi cât vindem se măreşte de la an la an, în condiţiile în care România este tot mai slabă, comparativ cu celelalte ţări, la valorificarea resurselor în diversele domenii de activitate.

La nivel național, deficitul comercial în luna ianuarie 2019 a fost de 1,25 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior.

Ritmul de creştere a exporturilor a înregistrat în ianuarie 2019 cea mai mică valoare din ultimii trei ani (+1,6%), iar diferenţa de ritm comparativ cu avansul importurilor s-a inflamat la cea mai mare valoare din ultimii trei ani (+7,6%).

Exporturile de bunuri au crescut ca valoare absolută de la 12,6 miliarde de euro în 2001 la 62,5 miliarde de euro în 2017, ȋn timp ce importurile au urcat de la 17,3 miliarde de euro ȋn 2001 la 75,5 miliarde de euro ȋn 2017, potrivit datelor publicate de International Trade Centre (ITC). Concomitent cu creșterea valorii exporturilor, nu se remarcă însă și o îmbunătățire a structurii acestora.

Conform Băncii Mondiale, România avea în 2017 o pondere a exporturilor de produse de înaltă tehnologie în totalul exporturilor de produse manufacturate de numai 9,01%, mult sub media UE (14,23%) și sub cea globală (16,57%)

Dependenţi de 5 produse

Business-ul României depinde în mare parte de 5 mari grupe de produse: echipamente electrice şi electronice; vehicule; utilaje, reactoare nucleare, boilere; mobilă, saltele, suporturi pentru saltele, perne; combustibili minerali, uleiuri, produse de distilare. Acestea însumează peste jumătate (52,33%) din totalul exporturilor pe anul 2017, deci o cădere a uneia dintre aceste pieţe ne poate afecta grav.

Cum am căzut în clasamentele competitivităţii

• România a retrogradat 7 poziţii la uşurinţa de a derula afaceri în raportul Băncii Mondiale, pe locul 52 în lume;
• România a coborât 6 poziții în Raportul Global al Competitivității, pe locul 68 în 2017;
• România a căzut 9 poziții în lume la competitivitatea talentelor, pe locul 64 în anul 2018;
• România a căzut 2 locuri în Raportul Global al Competitivității Turismului, pe locul 68 în lume;
• România pierde 2 locuri în Raportul de Progres Social în lume, pe locul 44;
• Capitala României, București, pierde o poziție în Raportul Global al Competitivității Urbane și se află pe locul 189 în lume la Indexul Competitivității Economice din 200 de orașe analizate.

Ce locuri ocupă România (din 140 de ţări)

• Instituţii - 86;
• Infrastructura - 83;
• Mediul macroeconomic - 38;
• Sănătatea şi educaţia primară - 92;
• Educaţie superioară şi formare profesională - 70;
• Eficienţa pieţei de bunuri - 92;
• Eficienţa pieţei muncii - 89;
• Dezvoltarea pieţei financiare - 88;
• Disponibilitatea tehnologică - 51;
• Mărimea pieţei - 41.