Căderea leului va fi urmată de scumpiri

Leul s-a depreciat ieri cu 4,17 bani. Românii simt deja efectele, scumpiri ale măr­fu­ri­lor din import, credite şi chi­rii mai scumpe, căderi ale ac­ţi­unilor la bursă. Pentru a stabiliza moneda, BNR va interveni pe piaţă şi de două ori pe zi.

Leul s-a depreciat ieri cu 4,17 bani. Românii simt deja efectele, scumpiri ale măr­fu­ri­lor din import, credite şi chi­rii mai scumpe, căderi ale ac­ţi­unilor la bursă. Pentru a stabiliza moneda, BNR va interveni pe piaţă şi de două ori pe zi.

Moneda naţională a intrat în picaj, în ciuda intervenţiilor Băncii Na­ţi­o­na­le a României şi ale Ministerului de Finanţe. Leul s-a depreciat ieri cu 4,17 bani faţă de ziua de luni, cursul afişat de BNR fiind de 3,7619 lei pentru un euro. De la începutul anului, leul a pierdut în faţa euro 1,648 lei. Căderea este atât de mare încât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a recunoscut că banca centrală nu reuşeşte să atragă toată lichiditatea din piaţă. “BNR intervine pe piaţă aproape zilnic şi tot nu reuşeşte să atragă toată lichi­di­­tatea intrată în piaţă la finele anului trecut. Probabil că vom interveni şi de două ori pe zi”, a spus Mugur Isărescu. El a mai precizat că este o diferenţă între operaţiunile de steri­li­zare, care pot fi făcute doar de banca centrală, şi felul în care a intervenit Ministerul Economiei şi Finanţelor, care se împrumută, nu drenează excesul de lichiditate. “Ministerul Economiei şi Finanţelor, când ia bani din piaţă, se împrumută, nu sterilizează, nu scoate bani din piaţă. Acestea sunt două procese total diferite, care nu au nimic în comun”, a mai spus guvernatorul.

CAUZE. Prăbuşirea monedei naţionale este efectul derapajelor grave ale indicatorilor macroeconomici şi ale cheltuielilor bugetare necugetate care au avut loc în ultima vreme, spune analistul Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată. El opinează că leul cade acum pentru că a crescut nejustificat de doi ani şi jumătate, când capitalurile speculative veneau în ţara noastră. “Acum procesul s-a inversat, investitorii ne ocolesc pe fondul neîncrederii de pe pieţele in­ter­na­ţi­o­nale şi ale rezultatelor slabe din economia noastră. E drept, şi criza internaţională a dat un brânci leului, dar, dacă nu existau vulnera­bi­lităţile din economie, căderea nu ar fi fost atât de spectaculoasă”, mai spune Voinea. El îşi susţine teoria pe faptul că deprecierea monedelor din regiune nu depăşeşte 1%. Această opinie este susţinută şi de guvernatorul BNR. Deşi guvernatorul BNR este de acord că au loc ieşiri de capi­ta­luri volatile, reflectate mai ales de ceea ce se întâmplă pe piaţa de capi­tal de la Bucureşti, spune că aceste evoluţii au loc pe fondul unei “slăbi­ciuni” a economiei româneşti, respectiv cheltuirea masivă a banilor la finele anului.

“Este un obicei păcătos ca în ultimele două luni să se concentreze cheltuielile bugetare. Ministrul Fi­nan­ţelor a arătat că la nivelul auto­ri­tăţilor locale s-a cheltuit peste 1% din PIB. Cheltuieli de asemenea va­loare în numai zece zile au impact pe piaţa valutară”, a explicat Isă­res­cu.

ANALIZE. Românii au început deja să simtă efectele. Cei mai afectaţi sunt cei care au credite în euro şi venituri în lei pentru că acum trebuie să scoată din buzunar câteva sute de lei în plus pentru a-şi achita ratele lunare. “Acum se vede că nu a fost bine ca românii să-şi asume riscul valutar. Persoanele care au contractat credite în luna iunie la un curs de 3,10 lei plătesc acum pentru un euro 3,8 lei”, spune Radu Gheţea Graţian, preşedintele ARB. Şi cei care au fost mai precauţi şi au luat împrumuturi în lei sunt loviţi de majorările de dobânzi, însă pierderile lor sunt cu mult mai mici.

Dacă actuala situaţie se va men­ţi­ne încă două-trei luni vom asista la efecte şi pe piaţa imobiliară. “Credi­tul se va scumpi şi cei care puteau să ia un împrumut de 100.000 de euro vor putea să obţină numai 85.000 de euro. Efectul va fi că pe piaţă ce­re­­rea va scădea uşor şi migraţia prog­­nozată de la apartamentele vechi la cele noi nu se va mai produ­ce”, spune analistul imobilar Radu Zi­lişteanu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Române a Agen­ţi­ilor Imobiliare. El precizează că preţul la apartamentele vechi va creşte cu 15%-20%, faţă de 10%-15%, cât era prognozat.

Din păcate, nimeni nu poate spu­ne cât se va mai deprecia moneda na­ţi­onală. “Privind ceea ce se întâmpă pe piaţa valutară, cred că leul are forţa de redresare şi, de la un anumit moment, el va reveni. E evident că leul a fost afectat, nu i-a pri­it, a avut de suferit de pe urma agi­ta­ţiilor de pe pieţele in­ter­na­ţi­o­na­le, dar şi de pe piaţa internă”, a spus Isărescu.

INFLAŢIE. Este puţin probabil să asistăm la un curs de 4 lei/euro pentru că acesta ar determina majorarea ratei inflaţiei cu 3-4 puncte procentuale, consideră economistul şef al BCR, Lucian Anghel. “Din fe­bru­­arie s-ar putea să asistăm la ma­jo­rarea dobânzii de politică moneta­ră cu 0,5%, la 8,5%, întrucât BNR va încerca să sprijine o revenire a mone­dei naţionale”, a adăugat Anghel. Acesta estimează o rată de schimb de 3,5 lei/euro la sfârşitul lui 2008. “La un nivel al cursului de schimb de 3,8 lei/euro, moneda naţională este subevaluată”, a mai adăugat economistul-şef al BCR.

Panică la Bursa de Valori Bucureşti

Investitorii au intrat în panică la Bursa de Valori Bucureşti şi au vândut foarte mult. Bursa a în­che­iat pentru a treia oară în ul­ti­me­le două săptămâni cu scăderi de peste 4%. Indicele BET-C, care măsoară media companiilor listate la BVB a scăzut ieri cu 4,23%, în vreme ce indicele BET, care calculează cele mai importante companii listate, a pierdut 4,75%. De la începutul anului, capitalizarea bursei s-a redus cu 6,6 miliarde de euro, iar piaţa Rasdaq a pierdut şi ea 1,5 mili­ar­de de euro. Scăderea bursei bu­cu­reş­tene a fost strâns legată de evo­luţiile internaţionale, unde indicii au înregistrat în continua­re scăderi, după ce acum două zile au înregistrat pierderi importan­te. Indicele german DAX al Bursei din Frankfurt a coborât cu 2%, iar indicele CAC 40 al bursei din Pa­ris a scăzut şi el cu 0,2%. Şi cele mai importante burse asiatice au înregistrat pentru a doua zi consecutiv pierderi importante. Bur­sa ja­po­ne­ză, a doua ca importanţă din lu­me, a pierdut 5,7%, aceasta fiind cea mai importantă scădere de după atentatele de la 11 septembrie 2001. Analiştii Erste Bank estimează că bursele din Europa Centrală şi de Est îşi vor reveni de abia spre jumătatea anului. Din cauza recesiunii din SUA şi cotaţiile barilului de ţiţei au scăzut ieri până la 86,11 do­lari, cu 3,17 dolari mai puţin faţă de şedinţa de vineri.

• Daniel Ionaşcu

Trei scumpiri la gaze în acest an

Anul 2008 va aduce trei ma­jo­rări ale tarifelor la gaze naturale aplicate populaţiei, conform reprezentanţilor Distrigaz Sud, unul dintre cei doi distribuitori de gaze din ţară. Potrivit lui Pierre Parvex, directorul financiar al companiei, preţurile ar fi trebuit să crească de la 1 ianuarie cu 10%, iar amânarea creşterilor de preţ provoacă Distrigaz Sud pagube de 1,5 milioane de lei pe zi. Bernard Arnaud, directorul general al companiei, spune că preţurile ar putea creşte de la 1 februarie, existând în acest sens discuţii cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Pierderile înregistrate de Distrigaz Sud vor fi numai pe luna ianuarie de circa 450 de mili­oane de lei, cu peste 150 de mili­oa­ne de lei mai mari decât bugetul de investiţii pentru tot anul 2008, care se ridică la 300 de mili­oane de lei. Pierre Parvex a mai adăugat că în aprilie ar putea urma o altă majorare a tarifelor. “La reglementarea trimestrială din aprilie se va face o altă ajustare la gaz în funcţie de cotaţiile internaţionale. Previziunile analiştilor arată că în 2008 evoluţia preţurilor va fi de creştere”, a spus Parvex.

Dar acestea sunt numai predicţii bazate pe faptul că doar preţul gazelor de import va creşte, iar cel al producţiei interne va rămâne la acelaşi nivel. România s-a angajat ca până la finele lui 2008 să alinieze preţul gazelor din producţia internă la cel de pe piaţa liberă. Bernard Arnaud a declarat că în cazul în care Comisia Europeană va obliga România să respecte înţelegerile, atunci preţul la consumator va trebui să crească cu încă 60%.

• Daniel Ionaşcu

Preţurile alimentelor vor creşte

Mâncarea şi produsele din import s-au scumpit, iar analiştii spun că, dacă acest trend va continua, preţurile o vor lua vârtos în sus. “Scumpirea alimentelor va fi mult mai spectaculoasă decât se aşteaptă premierul Tăriceanu. Va fi un an istoric din acest punct de vedere”, consideră Sorin Minea, preşedintele Romalimenta. Produsele din carne şi mezelurile se vor scumpi cu minim câteva procente pe fondul deprecierii leului în raport cu moneda unică europeană, a precizat el. Peste 70% din costurile fabricilor sunt în euro. “Peste 70% din materia pri­mă provine din im­port, la fel şi utilajele. Multe fabrici au proiecte de investiţii prin SAPARD, au cre­dite, rate de leasing, toate în euro”, a explicat Mi­nea. Si­tu­a­ţia este asem­ă­nă­toa­re în toate sec­toa­rele industriei alimentare. Astfel că sunt anun­ţa­te scumpiri şi la pâine, lactate şi ulei. Dacă în ca­zul pâinii nu a fost avansat încă un procent de scumpire, în cazul uleiului este aşteptată o majorare de preţ de cel mult 10% de luna viitoare. Iar lactatele se vor scum­pi cu maxim 5%-7%, consideră Dra­goş Frumosu, liderul sindica­liş­tilor din in­dus­tria alimentară. Dacă ritmul deprecierii leului con­tinuă, este posibil să ajun­gem la scumpiri de până la 15% la toa­te produsele alimentare.

• Florina Zainescu

daniela.ivan@jurnalul.ro