Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preţurile releglementate pentru energia termică livrată în 2013 vor creşte pentru centralele de cogenerare care utilizează gaze naturale şi se vor reduce la cele care funcţionează pe bază de cărbune, a anunţat ieri Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).
În mod surprinzător, această nouă scumpire vine ca urmare a faptului că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a impus în luna septembrie 2012 o scumpire cu 5% a preţului la gazele naturale livrate populaţiei. Or, populaţia şi centralele care folosesc gaze naturale folosesc un coş comun, separat de industrie, unde scumpirea a fost de 10%. Astfel, centralele electro-termice (CET) din marile oraşe au acumulat costuri suplimentare pe care trebuie să le recupereze pentru a nu fi arătate cu degetul drept "găuri negre".
De la Ana la Caiafa
Culmea este că majorarea preţului la gaze este un lung lanţ al slăbiciunilor: Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI în România, a justificat necesitatea scumpirii cu faptul că furnizorii de gaze au de recuperat bani de la stat deoarece ANRE nu a aplicat formula de calcul. Problema e că la vizita anterioară, cea din aprilie 2012, această epopee a gazelor nu apărea în precedenta scrisoare de intenţie, în vreme ce o ordonanţă de urgenţă menţiona că pretul gazelor pentru populaţie e îngheţat până la 1 aprilie 2013.
Autorităţile, la rândul lor, promiteau în toamnă că scumpirea nu va duce la majorări de preţ pentru căldură. Preţul gigacaloriei în Bucureşti nu va creşte ca urmare a majorării preţului la gazele naturale cu 5% din septembrie, declara acum câteva luni Rodin Traicu, secretar de stat în ministerul Economiei. "În privinţa preţului la gigacalorie, acesta nu va fi afectat", a afirmat oficialul. Traicu spunea că în vara anului trecut Elcen a produs mai multă energie decât realiza de obicei, ca urmare a secetei, astfel că a realizat venituri mai mari din vânzarea unei energii mai scumpe. Or, acum se întâmplă fix invers.
Urmează noi scumpiri
Mai mult, scumpirea s-a făcut fără a fi inclusă în calendarul de liberalizare pentru preţul gazelor, ceea ce va duce la noi majorări pe viitor. Şi asta pentru că liberalizarea preţului la gaze va începe în vara acestui an pentru populaţie, cu 8% de la 1 iulie şi cu alţi 2% de la 1 octombrie. Majorările vor continua în 2014, când procentul de majorare anuală va fi de 10% pentru consumatorii casnici. În 2015, şi 2016, 2017 şi 2018 tarifele reglementate la gaze naturale vor fi majorate anual cu câte 12 procente. Ceea ce va duce la noi scumpiri pentru căldura şi apa caldă din oraşele cu centrale pe gaze.
Pentru acest an creşterile de preţ sunt programate pentru Electrocentrale Bucureşti - cel mai mare producător de energie termică din ţară; CET Bacău, CET Brăila şi Electro Energy Sud Giurgiu. În schimb, scăderile ca urmare a folosirii cărbunelui se vor înregistra în unităţi precum Termica Suceava, CET Arad, CET Deva, CET Craiova, Termo Calor Piteşti, Termica Târgovişte şi ENET Focşani.
"Consumatorul vulnerabil", definit în aprilie
Guvernul a adoptat zilele trecute "taxa pe monopolul natural", prin care producătorii de gaze vor plăti de la 1 februarie 60% din veniturile suplimentare obţinute ca urmare a liberalizării pieţei. Aceasta se va percepe doar în 2013 şi 2014, în vreme ce liberalizarea se termină în cazul populaţiei abia în 2018. Taxa ar aduce la buget 257,52 milioane lei în 2013 şi 295,7 milioane lei în 2014, însă banii se vor duce într-un fond din care să se ofere ulterior ajutoare sociale pentru cei afectaţi de liberalizare. Problema e că majorarea vizează doar folosirea gazelor, în vreme ce scumpirea energiei termice nu este acoperită. Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, a promis FMI că va defini "consumatorul vulnerabil" în luna aprilie, pentru a vedea cine beneficiază de noile ajutoare sociale. Discuţiile privind această lege trenează din vara anului trecut, din cauză că FMI vrea ca un procent cât mai mic din populaţie să primească ajutoare. Acest lucru ar afecta, însă, pătura săracă a populaţiei.
Potrivit unui document guvernamental ajuns în presă, doar 1,15 -1,4 milioane de clienţi din cei 8,36 milioane de consumatori casnici sunt vulnerabili. Astfel, doar 14-17% din total vor urma să primească ajutoare, în timp ce 6,9 şi 7,2 milioane de consumatori ar urma să suporte direct liberalizarea.
