x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cele 15 megaproiecte ratate ale României

0
Autor: Diana Scarlat 12 Iun 2015 - 15:12
Cele 15 megaproiecte ratate ale României Karina Knapek/Intact Images


Țara noastră concurează cu cele şapte minuni ale lumii: lucruri de uimire, marile proiecte irealizabile sau aşteptate îndelung ne pot aduce un loc de cinste în Cartea Recordurilor. Cu bugete de cel puţin 18 miliarde de euro, acestea s-au dovedit fie inutile, fie fanteziste. Cele de infrastructură, foarte bune, par a nu se mai realiza niciodată. Toate acestea fac parte din minunile României postdecembriste.

Autostrada suspendată
Anunţat de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, proiectul urma să beneficieze de contribuţia unor arhitecţi chinezi, de documentaţia făcută de experţi ruşi şi verificată de experţi olandezi. Investiţia a fost evaluată la circa 1,6 miliarde de euro, urmând a fi făcută cu banii unor investitori coreeni și va fi recuperată dintr-o taxă de 20 de euro pe an, de la fiecare şofer care circulă pe autostrada suspendată. Iniţial, aceasta trebuia să pornească de la Băneasa, trecând prin Giuleşti şi Pajura, pentru a se uni cu Autostrada Bucureşti-Ploieşti. Ulterior, primarul Capitalei a anunţat că autostrada va avea 40 de kilometri în plus, ocolind – pe hârtie – Bucureştiul.

Hidrocentrala Tarniţa
Investiţia de peste 1 miliard de euro în hidrocentrala care ar fi trebuit să se construiască la Tarniţa, în judeţul Cluj, până în 2018, a fost considerată strategică de Guvern, dar a rămas nefinanţată. Proiectul Ministerului Economiei, în valoare de 1,029 de miliarde de euro, fără TVA, a primit avizele inițiale, dar se pare că nu se va realiza niciodată. Proiectul viza construirea hidrocentralei pe o suprafaţă de 1,4 milioane de metri pătraţi în zona Tarniţa-Lăpuşteşti, pe teritoriul administrativ al comunelor Căpuşu Mare, Râşca, Gilău şi Mărişel.

Aeroportul Adunații Copăceni
Aeroportul Adunaţii Copăceni ar fi putut să se construiască la mai puţin de 30 de km distanţă de Bucureşti, cu o investiţie privată. A ridicat de la început multe semne de întrebare. După ce omul de afaceri Nelu Iordache a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru deturnare de fonduri europene, totul a rămas la stadiul de proiect. Surse din piaţă spun că nu s-ar fi materializat niciodată pentru că obiectivul anunţării a fost unul strict imobiliar (influențarea preţurilor pentru terenurile din zonă).

Pârtia Rarău
Pârtia din masivul Rarău a fost abandonată de autorităţi, după ce s-a făcut o investiţie de 10 milioane de euro. Ar fi trebuit să se întindă pe 4.200 de kilometri, urmând să devină, anul trecut, una dintre cele mai performante din ţară. Pe lângă investiţia de 10 milioane de euro, proiectul a rămas şi cu lucrări deja executate şi neplătite în valoare de peste şapte milioane de lei, trecute în bugetul primăriei Câmpulung Moldovenesc, printr-o decizie a Curţii de Conturi. Din această cauză staţiunea a ajuns în topul celor mai îndatorate localităţi din ţară şi se află acum în pragul falimentului. Proiectul a fost aprobat în aprilie 2009, printr-o hotărâre a guvernului Boc, şi urma să fie finanţat din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, prin programul „Schi în România”. A fost prezentă la semnarea contractului şi Elena Udrea, ministrul Turismului în acea perioadă.

Canalul de irigații Siret-Bărăgan
Anul trecut, Executivul a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern privind înfiinţarea Regiei Autonome „Administraţia Canalului Siret-Bărăgan”, care urma să se afle în subordinea ministrului Marilor Proiecte, Dan Şova. Şi aşa a rămas. La nivelul din 1989.

Aeroportul Brașov
După câţiva ani de scandal despre presupuse interese ale celor care nu vor să facă din Braşov destinaţie de City Break, la sfârşitul anului trecut, pe 30 decembrie, Consiliul Judeţean Braşov a decis anularea licitaţiei pentru faza a doua a construcţiei, care presupunea realizarea căii de rulare ALFA, a canalizării şi drenajului. Pista aeroportului, finalizată la începutul toamnei lui 2014 şi inaugurată, cu surle şi trâmbiţe, pe 3 octombrie, nu a fost încă recepţionată. „Trebuie avută grijă cu rosturile. Sunt nişte îmbinări neconforme ale dalelor. Este posibil ca apa să se infiltreze şi să se exfolieze pista”, a explicat, la începutul anului, Mihai Veştea, vicepreşedinte al CJ Braşov. Pentru realizarea pistei, care are o lungime de 2.850 de metri şi o lăţime de 45 de metri, s-au cheltuit 16 milioane de euro, sumă alocată din bugetul judeţean. Până la inaugurarea pistei s-au cheltuit, în total, 30 de milioane de euro pentru lucrările executate, tot de la CJ Braşov.

Trenurile de mare viteză
Pe ruta Timişoara-Craiova au fost visate şi anunţate public de Ludovic Orban, în 2008. Pentru a implementa proiectul TGV-urilor, Orban spunea că există posibilitatea obţinerii fondurilor europene, după 2013. Nu a existat şi totul a rămas la stadiul atunci.

Autostrada „Bechtel”
Tronsonul de autostradă de 64 de km, dintre Borş şi Suplacu de Barcău, este cel mai aşteptat proiect de infrastructură, de peste opt ani. După ce compania americană Bechtel a realizat 50% din bucata de autostradă, până în mai 2013, când contractul a fost reziliat de Guvern, s-au mai aşteptat doi ani până la desemnarea câştigătorilor noii licitaţii şi în continuare aşteptăm rezultatele. Americanii cereau 250 de milioane de euro în plus pentru a termina lucrările deja începute. Licitaţia pentru noul contructor a fost demarată la 27 mai 2014, iar cele trei oferte depuse au fost deschise pe 24 iulie 2014. Ca la o naştere grea, au mai trecut nouă luni până când CNADNR a desemnat câştigătorul. Valoarea: 701 milioane de lei (cca. 157 milioane euro).

Autostrada Brașov-Comarnic
Un proiect discutat încă de pe vremea regimului comunist, Autostrada Braşov-Comarnic pare irealizabilă, deşi este prevăzută şi în Master Planul general de Transporturi al României, deja aprobat de Comisia Europeană. La începutul anului 2014, CNADNR a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevede concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Lungimea autostrăzii este de 53,22 kilometri, valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie fiind de 1,828 miliarde euro, fără TVA.

Inelul feroviar din jurul Capitalei
Proiectul ar fi înghiţit peste 300 de milioane euro, dar a rămas nerealizat. Ludovic Orban se gândea, în perioada în care era ministrul Transporturilor, că investiţia i-ar fi ajutat pe bucureşteni să folosească trenul, ca alternativă, pentru a nu se sufoca în trafic. Proiectul prevedea electrificarea a 12 kilometri de cale ferată, dublarea liniilor, pe o distanţă de 12 kilometri, modernizarea gărilor şi coordonarea cu transportul public din Bucureşti.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Proiect de 6,5 miliarde de euro, a fost contestat încă din faza de propunere, dar are, oricum, şanse minime de a fi realizat. Specialiştii în energie susţin că proiectul va scoate de pe piaţă unităţile pe lignit. Premierul Victor Ponta a declarat, anul trecut, că Executivul se află în discuţii avansate cu o firmă chineză care va realiza Grupurile 3 și 4 de la Cernavodă, singura care poate aduce tehnologia canadiană Candu, folosită şi la construirea primelor două reactoare.

CIMITIRUL CU VEGETAȚIE BAROCĂ
Proiect de 30 de milioane de euro, tot din 2008, avea prevăzută şi o reţea de canalizare şi gaze, pe lângă reţea de iluminat şi un sistem de camere video.

TELEGONDOLA BUCUREŞTENILOR

20 milioane de euro pentru relaxarea cetăţenilor din Capitală – aşa s-ar traduce ideea de proiect care ar fi adus o telegondolă deasupra Bucureştiului. Primăria sectorului 2 intenţiona să o construiască între capătul Şoselei Pantelimon şi Casa Presei, urmând să treacă, la data la care a fost propusă, chiar pe deasupra reşedinţei oficiale a preşedintelui Traian Băsescu, din cartierul Primăverii. Instalaţia urma să aibă o lungime de 10 km, iar cabina ar fi oprit în cinci staţii. Proiectul a fost prezentat în cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, dar a murit înainte de a se naşte... spre liniştea bucureştenilor şi a angajaţilor SPP. Arhitecţii au fost de la început împotriva proiectului, spunând că este absurd, inutil, o tichie de mărgăritar...

FÂNTÂNA CÂNTĂTOARE DIN PARCUL HERĂSTRĂU
Trebuia, în anul 2008, să fie cea mai mare din Europa. Cu patru braţe în forma literei S, urma să arunce apa la 60 de metri înălţime, fiind dotată cu videoproiectoare acvatice, lasere şi un sistem de transmisie audio-video. Cu un studiu de fezabilitate care a costat 400 de mii de euro şi o valoare de execuţie estimată la aproape 9 milioane de euro, ar fi fost cea mai scumpă investiţie inutilă din lume.

ESPLANADA LUI VIDEANU

Proiectul ar putea deveni Justice District. În varianta iniţială, propusă de fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, în 2004, prevedea construirea unor clădiri de birouri în apropierea Tribunalului Bucureşti. În 2013, vechiul proiect ar fi putut deveni parc plin de căprioare, cu sală de concerte după modelul Operei din Sydney. Costurile au fost estimate la un miliard de euro. Proiectul a fost preluat de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc. Ministrul a declarat, la începutul anului trecut, că doreşte să dezvolte un „Justice District”, un complex de clădiri în care să fie reunite majoritatea instituţiilor de drept din Bucureşti, pe terenul viran de zece hectare situat de-a lungul Bulevardului Unirii, în centrul Capitalei.
 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

CNAIR a ales firmele care vor proiecta drumurile expres Pașcani-Suceava și Suceava-Siret

CNAIR a ales firmele care vor proiecta drumurile expres Pașcani-Suceava și Suceava-Siret
CNAIR a desemnat câștigătorul licitațiilor pentru elaborarea studiilor de fezabilitate și ale proiectelor tehnice necesare construcției drumurilor expres Pașcani – Suceava și Suceava - Siret, anunță...

Comisia Europeană a aprobat o subvenție directă de 4,8 milioane de lei pentru Aeroportul din Timișoara

Comisia Europeană a aprobat o subvenție directă de 4,8 milioane de lei pentru Aeroportul din Timișoara
Comisia Europeană a aprobat subenția directă de circa 4,8 milioane de lei pentru Aeroportul din Timișoara cu scopul de a acoperi pierderile cauzate de pandemia de coronavirus, arată executivul...

Șoc pe piața valutară: ROBOR scade puternic. Aurul atinge un nou record. Leul rămâne la 4,83 lei

Șoc pe piața valutară: ROBOR scade puternic. Aurul atinge un nou record. Leul rămâne la 4,83 lei
Banca Naţională a României (BNR) a transmis un curs de referinţă de 4,8359 lei/euro, 4,0751 lei/dolar, 5,3679 lei/liră sterlină, 4,4904 lei/franc elveţian. Cursul de referință anunţat,...

Rata dobânzii de politică monetară se va consolida în perioada următoare

Rata dobânzii de politică monetară se va consolida în perioada următoare
Consiliul de Administrație al BNR a decis reducerea ratei de dobândă de referință, de la 1,75% la 1,50%, minim istoric, motiv pentru care analiștii Băncii Transilvania se așteaptă la consolidarea rata...

Arta sculpturii în ceară, transformată în afacere

Arta sculpturii în ceară, transformată în afacere
Galerie Foto Afacerile handmade s-au dezvoltat rapid în România, aducând pe piață produse unicat, pline de personalitate. Cei care au reușit să transforme un simplu hobby în business sunt persoane creative, care își...

Angajările în agricultură și în industria alimentară, stimulate financiar

Angajările în agricultură și în industria alimentară, stimulate financiar
Ministerul Agriculturii şi Ministerul Fondurilor Europene pregătesc împreună două scheme de sprijin pentru angajatorii din agricultură și industrie alimentară care recrutează tineri. Banii vor fi acordați sub...

Modernizarea infrastructurii de transport, speranţe de 8 mld. euro

Modernizarea infrastructurii de transport, speranţe de 8 mld. euro
În perioada 2021-2027, bugetul estimat pentru Programul Operațional Transport (POT) este de 8,368 miliarde de euro, în creştere cu circa trei miliarde de euro faţă de 2014-2020, când România a avut la...

Unde se va opri prețul aurului?

Unde se va opri prețul aurului?
Marți, aurul a atins un nou record, depășind nivelul psihologic de 2 000 dolari/uncie. Cotația a fost de 2 043,86 $/uncie, peste recordul din septembrie 2011, care a fost de 1921$. Analiștii pieței metalului...

APIA a început plata ajutorului de stat pentru motorină

APIA a început plata ajutorului de stat pentru motorină
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început plata ajutorului de stat pentru motorina aferentă primului trimestru al anului. Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursar...

BNR reduce rata dobânzii de politică monetară

BNR reduce rata dobânzii de politică monetară
Decizie importantă pentru stimularea economiei: BNR reduce dobânda de politică monetară de la 1,75 la 1,50 la sută pe an. În funcție de această dobândă se stabilesc celelalte marje de...

BRUA, etapă esențială în dezvoltarea sistemului național de transport gaze naturale

BRUA, etapă esențială în dezvoltarea sistemului național de transport gaze naturale
Federația Sindicatelor GAZ-Romania, organizație reprezentativă la nivel național, care reprezintă interesele salariaților din industria gazului - angajați ai companiilor Transgaz, Romgaz, E-ON și Engie, ia act de...

Vânzările Dacia în Marea Britanie au scăzut la jumătate în primele șapte luni din 2020

Vânzările Dacia în Marea Britanie au scăzut la jumătate în primele șapte luni din 2020
Dacia a vândut, în Regatul Unit, 9.991 vehicule în primele șapte luni ale anului, în scădere cu 50,08% faţă de primele şapte luni din 2019, când a înmatriculat 20.013 unităţi. Însă a vândut...

Damen anunță concedierea a sute de angajați de pe șantierele navale din România

Damen anunță concedierea a sute de angajați de pe șantierele navale din România
Grupul olandez Damen anunță concedierea a 870 de anajați de la șantierele navale din Mangalia și Galați. Aceștia reprezintă circa 80% din totalul celor 1.050 de persoane pe care compania vrea să-i...

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu principalele valute. ROBOR rămâne stabil

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu principalele valute. ROBOR rămâne stabil
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, astăzi, un curs de referinţă de 4,8336 lei/euro, 4,0757 lei/dolar, 5,3448 lei/liră sterlină, 4,4832 lei/franc elveţian.  Cursul de referință...
Serviciul de email marketing furnizat de