Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lupta autorităţilor cu focarele de pestă porcină africană pare mai degrabă o luptă cu morile de vânt. Virusul s-a extins cu repeziciune şi, la mai bine de două luni de la declanşare a crizei, numărul focarelor a ajuns la 645. Judeţul Tulcea este cel mai afectat, aici fiind depistate 494 de focare. Cum în orice situaţie de criză unii suferă, alţii se îmbogăţesc, iar alţii fug de răspundere, şi în România fenomenul devine tot mai evident de la o zi la alta.
Deocamdată, conducerea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de la Bucureşti a preferat să se pună la adăpost şi a pasat toată responsabilitatea direcţiilor teritoriale. Potrivit unei note de serviciu emise cu câteva zile în urmă de ANSVSA, Direcţiile Sanitare Veterinare (DSV) judeţene au fost făcute direct răspunzătoare de circulaţia animalelor. Efectul acestui ordin a fost că transporturile au fost în cea mai mare parte blocate, chiar şi pentru animalele ale căror analize atestau că sunt perfect sănătoase, de teama directorilor că vor plăti cu funcţiile dacă se întâmplă ceva. Acum, fermierii se plâng că nu-şi pot duce la abatoare suinele, chiar dacă sunt sănătoase.
Aşa se întâmplă, de exemplu, la DAB Zootehnica din localitatea Jijila, judeţul Tulcea, societate care are circa 180.000 de porci. „Este o fermă foarte serioasă, cu toate analizele animalelor la zi, analize care atestă că sunt sănătoase, dar cu toate acestea, animalele îi sunt ţinute în carantină, interzicându- i-se abatorizarea şi livrarea pe piaţă. Este o situaţie extrem de gravă”, ne spune Mary Pană, preşedintele Asociaţiei exportatorilor de bovine, ovine şi porcine.
Legea spune una, dar ANSVSA nu face nimic
Conform legislaţiei în domeniu, ANSVSA ar fi trebuit să desemneze, pe zone, abatoarele care să facă sacrificări, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până la această dată. Mai mult, ar fi trebuit stabilite culoare speciale pe unde să treacă transporturile cu suine spre abatoare, inclusiv fixate orare de trecere ale transporturilor. Deocamdată, ANSVSA se mulţumeşte doar să ucidă animalele.
Abatoarele au prins momentul şi speculează
Pe de altă parte, patronii abatoarelor speculează şi ei situaţia. Dacă fermierilor din zonele neafectate de virusul pestei porcine africane le dau 6,1-6,3 lei/kg de porc în viu, pentru animalele pe care le suspectează plătesc doar 4 lei/kg. „Nu dau niciun fel de explicaţie, deşi analizele arată că animalele sunt perfect sănătoase”, potrivit reprezentantului Asociaţiei exportatorilor de bovine, ovine şi porcine.
Mai mult, susţine preşedintele acesteia, au început să apară şi acţiuni preferenţiale în teritoriu, în condiţiile în care unei firme din Constanţa i se permite să-şi ducă porcii la abator, iar alteia din Tulcea nu, deşi judeţul Constanţa este mult mai afectat de virusul pestei porcine africane.
Marii retaileri au crescut deja importurile de carne
Marile lanţuri de retaileri au reacţionat deja şi au majorat importurile de carne de porc, deşi doar în trei societăţi comerciale a fost depistat virusul, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale PRO AGRO, care au realizat o campanie pentru verificarea originii cărnii comercializate pe piaţa din România şi modul
de expunere a acesteia la raft. „PRO AGRO atrage atenţia asupra faptului că majoritatea retailerilor au mărit achiziţiile intracomunitare de carne, în defavoarea cărnii româneşti. Considerăm că scopul retailerilor este de a pune o presiune mai mare asupra fermierilor care cresc suine în România, prin practicarea unor preţuri de dumping”, se precizează într-un comunicat al asociaţiei.
Cele mai afectate judeţe sunt cele din sud-est
Cele mai multe focare au fost depistate în gospodăriile ţărăneşti, numărul acestora fiind de 640, în timp ce în exploataţiile comerciale au fost identificate doar patru cazuri, dintre care unul într-un abator. Cea mai afectată zonă este cea din sud-estul României, unde, alături de judeţul Tulcea, au mai fost depistate 23 de focare în judeţul Brăila, 29 în judeţul Constanţa, 62 în Ialomiţa şi două în judeţul Galaţi, toate fiind localizate în gospodăriile populaţiei.
Noi preferăm să ucidem în loc să direcţionăm animalele. Carnea din zonele de supraveghere poate fi utilizată pentru conserve. Virusul nu este periculos pentru om, iar prin tratarea termică dispare. În aceeaşi situaţie, polonezii au folosit carnea pentru conservele destinate stocurilor armatei” Mary Pană, Asociaţia exportatorilor de bovine, ovine şi porcine
Deocamdată, Comisia Europeană a decis instituirea codului roşu de pestă porcină africană în 13 judeţe, dar luna viitoare, când va avea loc o nouă evaluare, nu este exclus ca numărul acestora să crească.
375 de ferme de porci autorizate sunt în România, dar numai în trei s-a descoperit virusul pestei porcine africane
