Comerţ de 38 miliarde de euro

RETAIL ● Reţelele de supermarketuri se extind cu repeziciune
Comerţul va atinge în acest an valoarea-record de 38 miliarde de euro, o treime din PIB-ul României. Extinderea numărului de centre comerciale va creşte piaţa de retail la valoarea de 53,7 miliarde de euro în 2010.

RETAIL ● Reţelele de supermarketuri se extind cu repeziciune
Comerţul va atinge în acest an valoarea-record de 38 miliarde de euro, o treime din PIB-ul României. Extinderea numărului de centre comerciale va creşte piaţa de retail la valoarea de 53,7 miliarde de euro în 2010.

Vînzările de retail din România, care includ magazinele tradiţionale, pieţele şi reţelele moderne de comerţ, vor creşte în acest an cu 16,5%, pînă la 38 miliarde de euro, conform datelor oferite de retailerii internaţionali, citaţi de Alain Thys, managing partner al firmei belgiene de consultanţă Future Lab. Anul trecut, retailul românesc a raportat un ritm de creştere de 17,8%, ajungînd la 104,4 miliarde de lei, circa 31,3 miliarde de euro. "Valoarea pieţei româneşti de retail a fost anul trecut de 31,3 miliarde de euro şi estimăm că va creşte la 53,7 miliarde de euro în 2010. România are potenţialul de a ajunge pe termen lung la vînzări anuale de 134 miliarde de euro în retail", a spus Thys. El a mai adăugat că vînzările de retail ar putea atinge acest nivel de 134 miliarde de euro.

EXPANSIUNE. Reţeaua cu cele mai multe magazine este Plus, deţinută de grupul german Tangelmann, care totalizează 51 de magazine în 41 de localităţi. "Dorim să ne extindem în toate oraşele ţării, considerăm că optimul pentru reţeaua noastră este să ajungem la 170 de magazine", a declarat Ioana Marginean, director de marketing la compania Plus. Ea a adăugat că în acest an se vor mai deschide 25 de magazine în oraşe mici şi mijlocii, dar se vor concentra şi pe marile oraşe. Viitoarele cinci locaţii vor fi Brăila (al doilea magazin), Năsăud, Balcica, Moieni şi Tîrgul Lupuş.

Pe locul doi se situează lanţul Penny XXL al companiei germane Rewe, care deţine două formate diferite de magazin, în funcţie de suprafaţa de vînzare. Magazinele Penny Market au o suprafaţă medie de vînzare de 750 de metri pătraţi, iar unităţile rebrenduite Penny Market XXL, foste XXL Megadiscaunt, au suprafeţe de 2.000-2.800 de metri pătraţi. Conducerea grupului a declarat că în acest an îşi propune să continue ritmul expansiunii prin deschiderea a 25 de magazine în toate zonele ţării. Grupul german mai deţine mărcile Billa, cu 28 de magazine în 21 de localităţi, şi Selgros, cu 16 magazine în 13 oraşe. Profi, aflat în proprietatea companiei belgiene Louis Delhaize, se situează pe locul al treilea cu 44 de magazine deschise în 26 de localităţi, după achiziţionarea celor nouă magazine Albinuţa din Bucureşti ale companiei lituaniene Maxima LT. Grupul belgian este prezent în ţara noastră şi pe piaţa hypermarketurilor prin lanţul Cora, care numără în prezent trei complexuri, două la Bucureşti şi unul la Cluj. Carrefour a intrat pe piaţa supermarketurilor prin preluarea lanţului de supermarketuri Artima, dezvoltat în special în partea de Vest a ţării. Activează acum în 25 de oraşe, concurînd în zona localităţilor medii cu magazinele de tip discounter şi ale lanţurilor locale. Francezii de la Carrefour sînt aproape la egalitate cu nemţii de la Kaufland, care au 31 de magazine în 26 de localităţi.

Negustori autohtoni

Pe măsură ce reţelele internaţionale de retail se vor dezvolta, o parte din comercianţii autohtoni va dispărea, spune expertul belgian. Cu toate acestea, comercianţii români ar putea să se adapteze la comerţul modern şi să caute formate de magazine care nu sînt încă prezente pe piaţa românească şi care pot avea succes. Şi producătorii români vor avea în faţă o concurenţă mult mai puternică pe care o să le-o facă alţi producători europeni cu care lanţurile internaţionale de retail au contracte. Ei vor putea rezista competiţiei numai dacă au în portofoliu mărci puternice, pe care cumpărătorii le vor şi care aduc profit marilor magazine. Vestea bună este că există şi retaileri internaţionali care îşi dezvoltă afacerile pe baza parteneriatelor cu furnizorii locali. "De exemplu, Aldi, care va intra în următorii ani pe piaţa românească, lucrează în principal cu furnizori de pe pieţele unde activează, pentru produsele sub mărcă privată", a explicat Thys.