Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Apelor şi Pădurilor a pregătit un proiect de hotărâre de guvern prin care propune actualizarea contribuțiilor specifice pentru utilizarea resursei de apă, tarifelor și penalităților cu 23%. Creşterea este motivată de necesitatea asigurării resurselor financiare pentru Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) în vederea menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, inclusiv infrastructura lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, dar şi de un raport al Curţii de Conturi din 2017, în care atrăgea atenţia că taxa nu a mai fost indexată cu inflaţia din 2010. Măsura ignoră însă o decizie a Curţii Europene de Justiţie, dar şi un raport al Consiliul Concurenţei, tot din 2017.
Majorarea solicitată loveşte cel mai tare în producătorii de energie şi, în special, în Hidroelectrica, dar în final ea se va regăsi în facturile la energia electrică. În prezent, toţi producătorii de energie din surse hidro plătesc aceeaşi contribuţie (tarif), neţinându-se seama de factorii tehnici determinanţi: tipul hidrocentralei (cu acumulare sau amplasată pe firul apei), înălţimea căderii de apă, poziţionarea pe firul apei (spre izvoare sau spre vărsare). Ultima creştere a preţului apei uzinate în hidrocentrale a avut loc în decembrie 2010, când Administraţia Naţională „Apele Române” a obţinut o creştere de la 0,26 lei/1.000 mc la 1,1 lei/1.000 mc. O altă companie a statului care este afectată de această taxă este Nuclearelectrica, operatorul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. De asemenea, și complexurile energetice din Oltenia și Hunedoara plătesc apa de răcire necesară pentru fiecare grup energetic.
Ministerul Energiei recunoaşte: taxa este prea mare
O analiză realizată de Ministerul Energiei în 2016 arăta că energia electrică produsă în centrale hidroelectrice este supusă unei taxe volumetrice pe apa uzinată, necorelată cu potențialul hidroenergetic al fiecărei căderi prin uzinare. “Nivelul taxei este unul dintre cele mai mari pe unitatea de volum la nivel european, cu impact asupra competitivității energiei electrice produse în România. (…) Acest comportament al statului ca reglementator periclitează competitivitatea economică și securitatea energetică pe termen lung a României”, se arată în document. Acum, patru ani mai târziu, valoarea taxei pe apa uzinată este considerată chiar insuficientă, deşi este printre cele mai mari din Europa. Nici intervenţiile repetate făcute de Hidroelectrica în legătură cu nivelul acestei taxe nu au fost luate în seamă de autorităţi, ne-a declarat directorul general al companiei Hidroelectrica, Bogdan Badea, deşi ea produce efecte negative asupra competitivităţii lor
Taxa pe apa uzinată costă Hidroelectrica între 80 şi 100 de milioane de euro în fiecare an şi reprezintă peste 15% din toate costurile companiei. Am atras atenţia asupra acestei taxe în repetate rânduri, dar nu s-a ţinut cont de opiniile noastre. Politica de suprataxare are un efect negativ, ea nefăcând altceva decât să afecteze competitivitatea companiilor româneşti.
Bogda Badea, director general Hidroelectrica
Recomandări CC, ignorate
Mult mai critic faţă de această taxă este un raport al Consiliului Concurenţei din anul 2017, făcut în urma unei analize sectoriale privind gestionarea resurselor de apă de suprafaţă. Mecanismul de tarifare a apei utilizate pentru producerea energiei nu este transparent şi permite intervenţia arbitrară asupra nivelului contribuţiei plătită de operatori, ceea ce conduce la impredictibilitate, era concluzia Consiliului Concurenţei. Ca urmare, Consiliul Concurenţei recomanda adaptarea legislaţiei în vigoare, pentru a se clarifica statutul economic şi juridic al apei, respectiv „resursă naturală”, astfel încât să poată fi concesionată contra unei redevenţe. De asemenea, Autoritatea de Concurenţă recomandă elaborarea unui mecanism de tarifare a utilizării apei, transparent, bazat pe analiză economică, care poate acoperi costurile de funcţionare al ANAR şi de respectare a legislaţiei de Mediu, dar să fie avizat de Ministerul Finanţelor. Totul a rămas la stadiul de recomandare.
Consiliul Concurenţei a recomandat ca tariful plătit de producătorii de energie să fie corelat cu caracteristicile tehnologice ale capacităţilor şi cu cantitatea de energie electrică vândută. Măsura nu a fost transpusă în practică nici până astăzi.
ANAR mai tare ca deciziile UE
Conform Directivei 60/2000 a Parlamentului şi Consiliului European, apa folosită în scop energetic şi pentru irigaţii nu poate fi taxată. Mai mult, o decizie din 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) arăta că taxarea apei uzinate în ţările UE este o practică abuzivă, având în vedere că excluderea hidroenergeticii dintre „serviciile legate de utilizarea apei“ este în dezacord cu Directiva Cadru a Apei 60/2000/EC.
Majorată de patru ori peste noapte
Taxa pe apa uzinată a fost instituită în anul 2000 şi era reglementată la o valoare de 1% din costul producţiei de energie a hidrocentralelor raportat la volumul de apa tranzitată prin acestea. Mai târziu, Hotărârea de Guvern nr. 107/2002 a fixat taxa pe apa uzinată la 0.1 RON/1000 mc. Șase ani mai târziu, Hotărârea de Guvern nr. 803/2008 schimbă valoarea taxei la 0,23 RON/1000 mc Indexată cu inflaţia, taxa ajungea în 2010 la valoarea de 0,26 RON/1000 mc de apă turbinată. Situaţia se schimba radical la sfârşitul acelui an când, în baza unei hotărâri de guvern (HG 1202/2010), preţului apei uzinate în hidrocentrale a crescut de la 0,26 lei/1.000mc la 1,1 lei/1.000mc. La nivelul Uniunii Europene, sunt doar câteva state care taxează apa uzinată, dar mult mai puţin decât România şi diferenţiat. Mai mult, taxa se percepe la MWh de energie produşi, nu la 1.000 de mc consumaţi.
Cât a costat taxa pe apa uzinată compania Hidroelectrica
2012 263.790.690
2013 319.908.720
2014 379.728.997
2015 341.432.531
2016 370.277.404
2017 305.416.449
2018 360.666.763
Total 2.341.221.554
Sursa: Hidroelectrica, Raportul pe 2018
59,45 milioane de lei a platit către ANAR în 2018 societatea Nuclearelectrica pentru utilizarea apelor Dunării la Cernavodă Nuclearelectrica
