x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Criza meseriașilor: tehnicienii, mai bine plătiți decât directorii

Criza meseriașilor: tehnicienii, mai bine plătiți decât directorii

de Giulia Anghel    |    01 Mar 2019   •   10:22
Criza meseriașilor: tehnicienii, mai bine plătiți decât directorii
Sursa foto: CRISTIAN NISTOR

România este o ţară cu ştate vechi pe piaţa europeană a lohnului. Marile branduri de modă  ale lumii îşi produc aici colecţiile de serie de ani de zile, dar situaţia s-ar putea schimba în viitoar. Creşterea constantă a salariului minim pe economie nu le pică prea bine, aşa că unele aleg să plece în ţări mai ieftine. Şi asta în timp ce personalul necalificat din fabricile de textile şi încălţăminte migrează spre sectorul de componente auto, atras de venituri mai mari. În acest timp, lipsa specialiştilor îi determină pe ingineri să lucreze pe posturi de tehnicieni şi maiştri.

În industria textilă autohtonă activau anul trecut 9.710 companii care aveau peste 250.000 de angajaţi. Circa 80% din producţie este destinată exportului, valoarea acestora ridicându-se anul trecut la şase miliarde de euro.

Este un domeniu creativ, inovativ, moda nu se repetă de la un an la altul. Problemele au apărut în urmă cu doi ani din cauza Brexit-ului şi a devalorizării lirei sterline pentru că 28% din export merge în Marea Britanie. Firmele au pierdut, iar pe piaţa Angliei  măririle de preţuri se obţin greu.

Mihai Pasculescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei.

Adio forţă de muncă ieftină

Creşterea venitului minim i-a obligat pe producători să mărească salariile cu 26%, fapt ce a determinat firmele mai mici, care au sub 50 de angajaţi, să se închidă.  Mai mult, criza de personal îi obligă pe angajatori să organizeze producţia într-un singur schimb şi să aducă salariaţii de la 60-80 de kilometri distanţă, ceea ce duce şi la creşterea cheltuielilor. Salariul mediu în acest domeniu este acum de peste 550 de euro, iar lipsa forţei de muncă face ca tehnicienii să fie de multe ori mai bine plătiţi decât directorii. Problema mare este cu acest salariu minim care creşte în ritm rapid. Am cerut Guvernului să acorde facilităţi asemănătoare cu industria de construcţii, spune preşedintele patronatului din domeniu, spune reprezentantul FEPAIUS.

Concurenţa vine de pe piaţa auto

Creşterea industriei de componente auto este responsabilă în mare măsură de schimbarea profilului industrial al ţării, România transformându-se dintr-un producător important de bunuri al industriei de textile într-un reper al pieţei auto, potrivit specialiştilor de la Syndex, care au realizat studiul „Industria auto. Incotro? Tendinţe globale, perspective periferice”. Angajaţii necalificaţi ai fabricilor de textile migrează astăzi către cele auto, fapt ce crează o competiţie între cele două ramuri, iar presiunea pe salarii este pusă de piaţa de autoturisme. Cu atât mai mult cu cât munca necalificată, slab tehnologizată, din fabricile de cablaje şi componente auto este similară cu cea din cele de textile.

„Industria auto concurează confecţiile pentru că veniturile sunt mai mari, prin urmare şi salariile sunt superioare. Mai ales în sectorul de cablaje care nu poate fi automatizat şi manufacturarea este mare”, Mihai Pasculescu, preşedinte FEPAIUS

Producătorii acuză suprataxarea

Toate brandurile mari produc în România. Ei aduc un produs care trebuie apoi executat. Iar producătorul trebuie să aibă specialişti, tehnologie. Foarte greu lumea înţelege că lohn-ul nu este datorat lipsei de designeri, e vorba de producţia de masă. Brandurile mari nu au producţie proprie.”, spune preşedintele FEPAIUS. Firmele româneşti care fac importurile de ţesături şi accesorii întâmpină dificultăţi pentru că la  importuri pentru reexport se plătesc TVA şi taxe vamale, iar producătorul le recuperează abia după ce face exportul. Asta înseamnă că poate să treacă şi un an până când primesc banii înapoi, în condiţiile în care în ţările din UE pentru importul de produse cu scop de reexport nu se plătesc aceste taxe.

 

 

×
Subiecte în articol: producţie lohn