x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Criza meseriașilor: tehnicienii, mai bine plătiți decât directorii

0
Autor: Giulia Anghel 01 Mar 2019 - 10:22
Criza meseriașilor: tehnicienii, mai bine plătiți decât directorii CRISTIAN NISTOR Vizita premierului Calin Popescu-Tariceanu in judetul Vaslui: vizitarea fabricii de confectii Barlad.


România este o ţară cu ştate vechi pe piaţa europeană a lohnului. Marile branduri de modă  ale lumii îşi produc aici colecţiile de serie de ani de zile, dar situaţia s-ar putea schimba în viitoar. Creşterea constantă a salariului minim pe economie nu le pică prea bine, aşa că unele aleg să plece în ţări mai ieftine. Şi asta în timp ce personalul necalificat din fabricile de textile şi încălţăminte migrează spre sectorul de componente auto, atras de venituri mai mari. În acest timp, lipsa specialiştilor îi determină pe ingineri să lucreze pe posturi de tehnicieni şi maiştri.

În industria textilă autohtonă activau anul trecut 9.710 companii care aveau peste 250.000 de angajaţi. Circa 80% din producţie este destinată exportului, valoarea acestora ridicându-se anul trecut la şase miliarde de euro.

Este un domeniu creativ, inovativ, moda nu se repetă de la un an la altul. Problemele au apărut în urmă cu doi ani din cauza Brexit-ului şi a devalorizării lirei sterline pentru că 28% din export merge în Marea Britanie. Firmele au pierdut, iar pe piaţa Angliei  măririle de preţuri se obţin greu.

Mihai Pasculescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei.

Adio forţă de muncă ieftină

Creşterea venitului minim i-a obligat pe producători să mărească salariile cu 26%, fapt ce a determinat firmele mai mici, care au sub 50 de angajaţi, să se închidă.  Mai mult, criza de personal îi obligă pe angajatori să organizeze producţia într-un singur schimb şi să aducă salariaţii de la 60-80 de kilometri distanţă, ceea ce duce şi la creşterea cheltuielilor. Salariul mediu în acest domeniu este acum de peste 550 de euro, iar lipsa forţei de muncă face ca tehnicienii să fie de multe ori mai bine plătiţi decât directorii. Problema mare este cu acest salariu minim care creşte în ritm rapid. Am cerut Guvernului să acorde facilităţi asemănătoare cu industria de construcţii, spune preşedintele patronatului din domeniu, spune reprezentantul FEPAIUS.

Concurenţa vine de pe piaţa auto

Creşterea industriei de componente auto este responsabilă în mare măsură de schimbarea profilului industrial al ţării, România transformându-se dintr-un producător important de bunuri al industriei de textile într-un reper al pieţei auto, potrivit specialiştilor de la Syndex, care au realizat studiul „Industria auto. Incotro? Tendinţe globale, perspective periferice”. Angajaţii necalificaţi ai fabricilor de textile migrează astăzi către cele auto, fapt ce crează o competiţie între cele două ramuri, iar presiunea pe salarii este pusă de piaţa de autoturisme. Cu atât mai mult cu cât munca necalificată, slab tehnologizată, din fabricile de cablaje şi componente auto este similară cu cea din cele de textile.

„Industria auto concurează confecţiile pentru că veniturile sunt mai mari, prin urmare şi salariile sunt superioare. Mai ales în sectorul de cablaje care nu poate fi automatizat şi manufacturarea este mare”, Mihai Pasculescu, preşedinte FEPAIUS

Producătorii acuză suprataxarea

Toate brandurile mari produc în România. Ei aduc un produs care trebuie apoi executat. Iar producătorul trebuie să aibă specialişti, tehnologie. Foarte greu lumea înţelege că lohn-ul nu este datorat lipsei de designeri, e vorba de producţia de masă. Brandurile mari nu au producţie proprie.”, spune preşedintele FEPAIUS. Firmele româneşti care fac importurile de ţesături şi accesorii întâmpină dificultăţi pentru că la  importuri pentru reexport se plătesc TVA şi taxe vamale, iar producătorul le recuperează abia după ce face exportul. Asta înseamnă că poate să treacă şi un an până când primesc banii înapoi, în condiţiile în care în ţările din UE pentru importul de produse cu scop de reexport nu se plătesc aceste taxe.

 

 

Citeşte mai multe despre:   producţie lohn

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Oferte pentru construcția tronsonului Zimbor - Poarta Sălajului din Autostrada Brașov - Oradea

Oferte pentru construcția tronsonului Zimbor - Poarta Sălajului din Autostrada Brașov - Oradea
Pentru contractul de proiectare şi execuţie a tronsonului Zimbor - Poarta Sălajului, parte a Autostrăzii Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea au fost depuse trei oferte din partea unei asocieri și a două...

Grupul Taparo începe producția a 10 milioane de măști pe lună

Grupul Taparo începe producția a 10 milioane de măști pe lună
Grupul Taparo din localitatea Târgu Lăpuş va produce circa 10 milioane de măşti de protecţie pe lună. Acestea vor fi livrate spitalelor şi unităţilor medicale din România...

Banca Mondială acordă României 400 de milioane de euro pentru oprirea răspândirii pandemiei cu coronavirus

Banca Mondială acordă României 400 de milioane de euro pentru oprirea răspândirii pandemiei cu coronavirus
Guvernul României a accesat linia de asistenţă financiară pre-aprobată, în valoare de 400 de milioane de euro, acordată de Banca Mondială pentru a contribui la prevenirea răspândirii pandemiei de...

Fondurile de pensii, sub presiunea crizei

Fondurile de pensii, sub presiunea crizei
În condițiile în care cotațiile de pe piețele financiare au scăzut destul de abrupt în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor provocate de pandemie, și plasamentele fondurilor de pensii (principalii...

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România
În ședința Consiliului de Supraveghere UniCredit Bank din 2 aprilie 2020, Dan Pascariu, Președinte al Consiliului de Supraveghere, și-a anunțat decizia de a se retrage din funcție începând cu data de...

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.
Galerie Foto De la momentul decretării stării de urgență de către Președintele României prin Decretul nr. 195/16.03.2020, în contextul extinderii rapide a pandemiei COVID-19 la nivel mondial, România în doar câteva zile...

ANAF rambursează TVA în valoare de circa 4 miliarde de lei, în luna martie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează, în luna martie, TVA în valoare de aproape 4 miliarde de lei pentru 24.526 de deconturi, se arată într-unun comunicat al instituţiei. Media...

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus, joi, că, în contextul actual al crizei provocate de epidemia de coronavirus, nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și de pensii. El a adăugat că este optimist și...

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”
Cristian Onețiu îi învață pe antreprenori cum să-și gestioneze afacerea în perioada crizei economice provocate de pandemia COVID-19.  Investitorul acționează în această perioadă ca sprijin pentru alți...

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat astăzi la 2,57% pe an, de la 2,55% pe an, miercuri, transmite Banca Naţională a României (BNR). În funcție de acesta se calculează costul creditelor de consum în lei cu...

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea
Asociația patronilor de curățătorii și spălătorii de haine din mall-uri a transmis o petiție către autorități prin care cer suspendarea activitatății întrucât sunt expuși...

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) a publicat noi detalii despre emiterea Certificatului de Situaţie de Urgenţă (CSU) pentru companii. Beneficiarii programelor naţionale care...

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele
Salariile românilor au crescut puternic anul trecut, în special în construcții și în sectorul bugetar. Cu toate acestea, suntem încă departe de standardele UE, atât la câștiguri, cât și la puterea de...

Planuri de criză și soluții de ultimă oră

Planuri de criză și soluții de ultimă oră
Galerie Foto Pandemia de coronavirus lovește dur afacerile din România. Fie că este vorba despre antreprenori de startup-uri sau de companii cu experiență îndelungată pe piață, criza economică a lovit în plin, însă sub...
Serviciul de email marketing furnizat de