Cu mâna-n sân, visăm la România policentrică

Ministerul Dezvoltării Regionale lansa, în iunie 2016, în dezbatere publică proiectul de lege privind Strategia de Dezvoltare Teritorială a României - “România policentrică 2035”, un document care fixa, potrivit iniţiatorului său, vicepremierul de la acea dată Vasile Dâncu, obiectivele prioritare pentru următorii 20 de ani. Deşi au trecut aproape doi ani de la adoptarea ei de către Guvern Cioloş, în octombrie 2016, strategia a rămas, undeva, uitată într-un sertar, ea nefiind ulterior asumată de executivul care s-a instalat la Palatul Victoria.

În esenţă, strategia policentrică nu aduce aproape nimic nou. O însăilarea de obiective declarate strategice de mai bine de 10 ani, dar pentru care Guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria nu au avut niciodată timp  să le transforme în realitate. Partea „novatoare” a strategiei este formată din proiectele futuriste care îşi propun să schimbe din temelii România. De exemplu, pentru “dezvoltarea unor spaţii rurale atractive şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor”, strategie propune, printre altele, “reabilitarea şi dotarea spaţiilor publice (spaţii verzi, locuri de joacă, zone pietonale, de agrement) din mediul rural, inclusiv amenajarea de centre civice, cu precădere în polii rurali”. Strategia „România policentrică 2035” nu i-a uitat nici pe iubitorii de cicloturism. În şase ani (documentul nu spune începând de când), pasionaţii de pedalat vor avea la dispoziţie o magistrală de biciclete pe malul Dunării, până la Marea Neagră.

Asteptând autostrăzile care să brăzdeze ţara

Recunoscând că stăm prost la infrastructura conectivă, strategia policentrică avansează o idee salvatoare: investiţiile în acest domeniu trebuie incluse în topul priorităţilor naţionale. Aşa că vine cu câteva megainvestiţii: cel puţin o autostradă între Moldova şi Transilvania prin Carpaţii Orientali, care ar trebui construită în 11 ani, două autostrăzi care să traverseze ţara de la nord la sud şi de la est la vest (tot în 11 ani), încă două poduri peste Dunăre (6 ani) şi două peste Prut, finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti (6 ani). În domeniul infrastructurii rutiere vom avea tren rapid pe rutele Oradea - Debrecen şi Timişoara - Szeged, dar şi dublarea capacităţii podului Giurgiu - Ruse. Deşi au trecut aproape doi ani de la adoptarea acestei strategii, toate aceste obiective măreţe au rămas încremenite în proiect. Despre autostrăzile care să lege cele trei provincii istorice ale României se tot vorbeşte de mai bine de 10 ani. Cum ne place nouă să punem carul înaintea boilor, drumul de mare viteză care ar urma să facă legătura dintre Moldova şi Transilvania (Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni - A 8) a şi fost botezat „ Autostrada Centenarului” chiar înainte de a se turna primul metru pătrat de asfalt. Chiar şi aşa însă, proiectul, evaluat ultima dată la circa patru miliarde de euro, a intrat anul trecut în atenţia procurorilor DNA.

Trenurile de mare viteză prind viteză pe hârtie

Tot la capitolul mobilitate, strategia prevede realizarea a cel puţin o trecere de cale ferată de viteză sporită peste Carpaţii Orientali, dar şi trenuri de mare viteză pe rutele Oradea - Debrecen şi Timişoara - Szeged. Sunt proiecte necesare, dar care au, practic, şanse zero să fie demarate în următorii ani, iar despre avansarea unor termene pentru finalizarea lor nici nu are rost să mai vorbim. Să ne gândim că de mai bine de şase ani modernizăm Coridorului IV Pan-European (Curtici - Simeria - Sighişoara - Braşov - Bucureşti - Constanţa), dar lucrările sunt încă departe de finalizare, în condiţiile în care reabilitarea multor tronsoane trebuia finalizată de ani de zile.

Proiecte pe termen scurt - nu s-a demarat niciunul

-revizuirea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional;

-dezvoltarea a minimum 100 de comune poli rurali;

-adoptarea Strategiei locuirii;

-aprobarea metodologiei de regenerare urbană;

-realizarea de hărţi de risc pentru toate tipurile de risc;

Proiecte pe termen mediu - nu a fost conceput niciunul

-realizarea a cel puţin două noi sisteme de traversare peste Dunăre şi a altor două peste Prut;

-realizarea în minimum 10 oraşe reşedinţă de judeţ a infrastructurii destinate folosirii bicicletelor;

-constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european;

Proiecte pe termen lung - sunt doar în faza de intenţii

-realizarea a două autostrăzi care să traverseze ţara de la nord la sud şi de la est la vest;

-realizarea a două autostrăzi la exteriorul Carpaţilor;

-realizarea unui pod nou peste Tisa (la Sighetu Marmaţiei);

-realizarea a cel puţin unei autostrăzi de legătură între Moldova şi Transilvania;

-asigurarea navigabilităţii pe Dunăre pe tot parcursul anului;

-realizarea a minimum cinci sisteme de transport între oraşele cu potenţial de pol transfrontalier;

În termen de şase luni de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a strategiei, Ministerul Dezvoltării Regionale trebuia să elaboreze şi să supună spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre privind Planul de implementare a Strategiei de dezvoltare teritorială a României. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.