Cum a ajuns România campioana europeană a dobânzilor

Cu dobânzi de peste 4,5% pe care trebuie să le plătească pentru împrumuturile pe termen lung, România este, de departe, țara cu cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat analizate de Jurnalul. Economiștii își explică acest fapt prin instabilitatea politicilor aplicate de autorități, ca și prin fluctuațiile bruște de la creștere la recesiune, cu deficite - comercial, bugetar și de cont curent - extrem de mari, care îi sperie și pe cei mai curajoși investitori. Dar de ce decalajul dintre dobânzile plătite de România față de vecinele din est (dublu) și mai ales față de țările Occidentale (triplu) este atât de mare, asta rămâne o enigmă chiar și pentru analiști.

România se împrumută la costuri tot mai mari, iar diferența față de celelalte state membre ale Uniunii Europene este de-a dreptul uriașă. Datele Eurostat pe luna mai 2020 arată că țara noastră achită o dobândă de 4,54% la împrumuturile pe 10 ani. La acest capitol, ne clasăm pe primul loc în spațiul comunitar.

Costuri infime în est, negative în vest

Pe poziția a doua după România se află Ungaria, cu 1,99%. Așadar, suportăm costuri mai mult decât duble comparativ cu maghiarii. Iar celelalte state foste comuniste plătesc dobânzi de-a dreptul infime: Polonia 1,35%, Cehia 0,92%, Slovacia 0,56%. Un cost extrem de mic (0,2%) suportă Bulgaria, care are însă moneda națională ancorată la cea europeană, astfel că leva fluctuează la unison cu euro.

Media UE este una foarte mică (0,49%), în condițiile în care există și țări cu dobândă negativă, cum ar fi Germania (-0,52%), Luxemburg (-0,32%), Olanda (-0,31%). Aceste state, practic, iau anumite sume de la instituțiile internaționale de finanțare, și apoi returnează sume mai mici, după ce au folosit banii împrumutați.

Suntem în top și la creșteri

Dobânda pe care o plătim a urcat în perioada actualei guvernări. Dacă în octombrie 2019 România se împrumuta la 4,12%, în luna mai 2020 nivelul a atins 4,54%, cu 0,42 puncte procentuale mai mult. Deși avem de departe cel mai mare cost din UE, iată că am înregistrat și una dintre cele mai accentuate creșteri. Numai nouă state membre au consemnat avansuri mai mari, în top aflându-se Cipru (cu o creștere de 1,18 pp între octombrie și mai), Slovenia (0,83 pp), Italia (0,76 pp). Dar chiar și așa, niciuna dintre aceste țări nu a depășit 2% la dobândă, adică se situează la mai puțin de jumătate față de noi. Media UE a urcat, de asemenea, în acest interval de timp - care include și perioada COVID - cu 0,18 pp, în timp ce dobânzile plătite de zona euro au săltat cu 0,25 pp.

„Nu știu de ce plătim dobânzi atât de mari comparativ cu celelalte state UE, nici eu nu îmi explic”, ne-a declarat Aurelian Dochia, doctor în economie. „România are o istorie bună în achitarea obligațiilor, nu a intrat în incapacitate de plată, nu e Venezuela”, a spus Dochia. „Agențiile de rating dau note în baza cărora investitorii știu la ce să se aștepte. Economia noastră are unele fragilități legate de deficitul bugetar și cel comercial”, a arătat analistul. „Pe de altă parte, în perioada crizei mondiale din 2008-2009, am trecut brusc de la o creștere puternică la o scădere severă. Astfel de variații, când economia azi duduie și mâine e prăbușită, sunt greu de tolerat, afectează încrederea investitorilor”, a menționat specialistul.

Victima unei conspirații?

Costurile de finanțare suportate de România sunt exagerat de ridicate, în raport cu celelalte țări membre UE, cu toate că datele noastre macroeconomice nu se arată din cale afară de alarmante. Întrebat dacă ne putem gândi la o conspirație, analistul Aurelian Dochia a dat un răspuns negativ. „Să presupunem că omul de afaceri George Soros, că tot se vorbește despre el, ar convinge mai mulți investitori să nu ne acorde credite la dobânzi mai mici de 4%. Acest lucru ar crea pentru un alt investitor, din afara conspirației, oportunitatea să împrumute România la 3% sau 2% și să obțină astfel un câștig. Așadar, o asemenea ipoteză nu stă în picioare”, a explicat Dochia.

Comisia Europeană estimează pentru România o creștere accelerată a datoriei guvernamentale, de la 35,2% din PIB în 2019, la 46,2% în 2020 și la 54,7% în 2021.