x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum a gestionat Germania pandemia COVID-19

0
01 Iun 2020 - 11:04
Cum a gestionat Germania pandemia COVID-19 Hepta


BERLIN- Germania este adesea menționată ca un exemplu pozitiv al modului de gestionare a pandemiei COVID-19. Am avut succes în prevenirea supraîncărcării sistemului nostru de sănătate. Curba infecțiilor este clar aplatizată. Iar proporția cazurilor grave și a cazurilor de deces este mai mică în Germania decât în multe alte țări. Dar acest lucru ne face să fim mai degrabă smeriți decât a ne arăta prea siguri pe noi înșine.

 

Eu văd trei motive pentru care, deocamdată, Germania trece relativ bine prin această criză. În primul rând, la momentul intrării în criză, sistemul german de asistență medicală era într-o formă bună; toată lumea a avut acces complet la îngrijiri medicale. Acesta este un merit nu doar al guvernului actual, ci al unui sistem care a fost construit de-a lungul multor guvernări. Cu o rețea excelentă de medici generaliști disponibili pentru a face față cazurilor mai ușoare de COVID-19, spitalele s-au putut concentra pe cei grav bolnavi.

 

În al doilea rând, nu Germania a fost prima țară lovită de virus, având astfel destul timp să se pregătească. Deși am păstrat întotdeauna un număr relativ mare de paturi de spital disponibile, în special în unitățile de terapie intensivă, am luat, de asemenea, în serios amenințarea COVID-19. În consecință, capacitatea de intervenție a țării a crescut foarte rapid cu 12.000 de paturi până la 40.000.

 

În al treilea rând, Germania găzduiește multe laboratoare care pot cerceta virusul și mulți cercetători remarcabili în domeniu, ceea ce explică și de ce a fost dezvoltat aici primul test rapid COVID-19. Cu o populație de aproximativ 83 de milioane de oameni, suntem capabili să efectuăm până la un milion de teste de diagnostic pe zi și în curând vom avea capacitatea de a efectua aproximativ cinci milioane de teste de anticorpi pe lună. Testarea extinsă este ca și cum ai aprinde o lanternă în întuneric: fără ea, nu poți vedea decât nuanțe de gri; dar cu ea, poți vedea detaliile în mod clar și imediat. Iar atunci când vine vorba de un focar de boală, nu poți ține sub control ceea ce nu poți vedea.

 

Cu siguranță, în calitate de ministru federal al sănătății din Germania, recunosc că vedem acum doar instantanee. Nimeni nu poate prezice cu deplină certitudine cum se va dezvolta pandemia în câteva săptămâni sau luni. Nu am impus “stare de asediu” la nivel național, dar am solicitat cetățenilor să rămână acasă în mod voluntar. Ca în multe alte țări, de două luni încoace trăim și noi sub restricții severe impuse vieții publice și private. Din ceea ce știm, a fost necesar și eficient acest răspuns la pandemie.

 

Cu toate acestea, consecințele blocării nu pot fi ignorate, motiv pentru care încercăm treptat să revenim la normal. Provocarea este că reducerea măsurilor de protecție este la fel de problematică precum impunerea lor. Deși funcționăm în condiții de profundă incertitudine, putem fi siguri cu privire la pericolul pe care îl prezintă un al doilea val epidemic. Astfel, rămânem vigilenți.

 

Numai timpul ne va spune dacă am luat deciziile corecte, așa că în acest moment sunt precaut în privința lecțiilor învățate din criză. Dar câteva lucruri mi se par clare deja. În primul rând, este esențial ca guvernele să informeze publicul nu doar despre ceea ce știu, ci și despre ceea ce nu știu. Acesta este singurul mod de a construi încrederea necesară pentru a lupta împotriva unui virus letal într-o societate democratică. Nicio democrație nu își poate obliga cetățenii să își schimbe comportamentul - cel puțin nu fără a suporta costuri mari. În urmarea de către toți a unui răspuns coordonat, colectiv la pandemie, transparența și informațiile exacte sunt mult mai eficiente decât constrângerea.

Jens Spahn este ministrul federal al sănătății din Germania

 

În Germania, am reușit să încetinim răspândirea virusului, deoarece majoritatea cetățenilor dorește să coopereze, dintr-un sentiment de responsabilitate față de ei și de ceilalți. Dar pentru a menține acest succes, guvernul trebuie să aducă la zi și în timp util informațiile despre virus, cu dezbatere publică deschisă și cu o foaie de parcurs clară pentru recuperare.

 

În al doilea rând, pe lângă informarea publicului, guvernele ar trebui să arate că se bazează pe cetățeni pentru a înțelege situația și ceea ce li se cere. Deoarece sunt informați, cetățenii germani știu că revenirea la normalitate nu este posibilă fără un vaccin. Când ne gândim la noile noastre rutine zilnice, formula noastră este să furnizăm cât mai multă normalitate cu cât mai multă protecție necesară.

 

Atât timp cât deciziile noastre despre locul și modul în care slăbim restricțiile se iau conform unor criterii clare și sensibile, avem încredere că cetățenii germani le vor susține. Deciziile noastre ar trebui să fie determinate de dovezi și să sublinieze reducerea riscului de infecție. Știm că distanțarea socială este cea mai eficientă protecție. Atunci când oamenii păstrează între ei o distanță de cel puțin 1,5 metri, riscul de infecție este redus substanțial. Și dacă putem asigura respectarea regulilor de bază de igienă, riscul scade și mai mult. Riscurile reziduale rămase pot fi gestionate în diferite moduri, în funcție de situație.

 

În al treilea rând, pandemia a arătat de ce o lume interconectată global are nevoie de gestionarea globală a crizelor. Din păcate, cooperarea multilaterală a devenit mai dificilă în ultimii ani, chiar și în rândul aliaților apropiați. Acum, când vedem cât de mult avem nevoie unul de celălalt, criza actuală ar trebui să fie un apel de trezire. Nici o țară nu poate gestiona de una singură o pandemie. Avem nevoie de coordonare internațională și dacă instituțiile care există în acest scop nu funcționează suficient de bine, trebuie să lucrăm împreună pentru a le îmbunătăți.

 

În al patrulea rând, noi, europenii, trebuie să ne reconsiderăm modul în care abordăm globalizarea, recunoscând că este esențial să producem în cadrul Uniunii Europene bunuri esențiale necesare, cum ar fi echipamente medicale. Va trebui să ne diversificăm lanțurile de aprovizionare pentru a evita dependența totală de oricare dintre țări sau regiuni. Dar regândirea globalizării nu înseamnă reducerea cooperării internaționale. Dimpotrivă, eforturile comune dintre statele membre ale UE aduc deja progrese către obținerea un vaccin. Odată descoperit, va fi indicat să ne asigurăm că vaccinul este produs în Europa, chiar dacă va fi făcut disponibil la nivel mondial.

 

Ca majoritatea crizelor, și aceasta oferă oportunități. În multe domenii, a scos la iveală ce-i mai bun din noi: un nou simț al comunității, o mai mare dorință de a-i ajuta pe ceilalți și o flexibilitate și o creativitate reînnoite. Fără nicio îndoială, consecințele pe termen mediu ale pandemiei vor fi dure. Dar, în ciuda tuturor dificultăților și incertitudinilor care există, rămân optimist. În Germania și în alte părți, asistăm la ce sunt capabile democrațiile noastre liberale și cetățenii deopotrivă.

De Jens Spahn,  ministrul federal al Sănătății din Germania

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol

Preluare din: ClubEconomic.ro; Copyright: Project Syndicate 2020

 

5 LECȚII NEMȚEȘTI

-     este esențial ca guvernele să informeze publicul nu doar despre ceea ce știu, ci și despre ceea ce nu știu.

-     în urmarea de către toți a unui răspuns coordonat, colectiv la pandemie, transparența și informațiile exacte sunt mult mai eficiente decât constrângerea.

-     guvernul trebuie să aducă la zi și în timp util informațiile despre virus, cu dezbatere publică deschisă și cu o foaie de parcurs clară pentru recuperare

-     guvernele ar trebui să arate că se bazează pe cetățeni pentru a înțelege situația și ceea ce li se cere.

-     să furnizăm cât mai multă normalitate cu cât mai multă protecție necesară

Citeşte mai multe despre:   jens spahn

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Violeta Alexandru: Guvernului îi va fi greu să plătească șomajul tehnic dacă revenim la starea de urgență

Violeta Alexandru: Guvernului îi va fi greu să plătească șomajul tehnic dacă revenim la starea de urgență
În cazul în care România ar reveni la starea de urgenţă, guvernului îi va fi greu să plătească şomajul tehnic, conform declarațiilor ministrului Muncii și Protecției Sociale, Violeta...

Curs valutar. Euro rămâne la 4,84 lei. ROBOR se menține stabil. Prețul aurului stagnează

Curs valutar. Euro rămâne la 4,84 lei. ROBOR se menține stabil. Prețul aurului stagnează
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8418 lei/euro, 4,2893716 lei/dolar, 5,4092 lei/liră sterlină, 4,5555 lei/franc elveţian. Curs de referinţă anunțat, ieri, de BNR a ...

Care au fost veniturile lunare pe gospodărie în primul trimestru din 2020. La cât au ajuns cheltuielile

Care au fost veniturile lunare pe gospodărie în primul trimestru din 2020. La cât au ajuns cheltuielile
Veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 5.119 lei în primul trimestru din 2020, din care s-au cheltuit 4.269 de lei, transmite Institutul Naţional de Statistică (INS). În intervalul...

Deficitul comercial a atins cote alarmante. Peste 7,3 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2020

Deficitul comercial a atins cote alarmante.  Peste 7,3 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2020
Deficitul comercial al României a ajuns la 7,34 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, în creştere cu 742,3 milioane de euro, față de aceeaşi perioadă din 2019, arată...

Inflația a crescut la 2,6% în luna iunie 2020

Inflația a crescut la 2,6% în luna iunie 2020
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 2,6% în luna iunie 2020, de la 2,3% în perioada precedentă. Produsele alimentare s-au scumpit cu 5,35%, serviciile cu 2,78%, iar produsele nealimentare cu 0,68%,...

Fermierii pot depune deconturile pentru măsura "Bunăstarea animalelor" până la 31 iulie

Fermierii pot depune deconturile pentru măsura "Bunăstarea animalelor" până la 31 iulie
Deconturile și documentele justificative pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" pot fi depuse până la 31 iulie, transmite APIA. Este vorba de pachetul pentru trimestrul al II-lea a) - plăţi în...

Tinerii care se mută la țară pot primi 50.000 de euro

Tinerii care se mută la țară pot primi 50.000 de euro
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul Solicitantului aferent programului de finanțări europene nerambursabile „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - Submăsura 6.1...

Cum a ajuns România campioana europeană a dobânzilor

Cum a ajuns România campioana europeană a dobânzilor
Cu dobânzi de peste 4,5% pe care trebuie să le plătească pentru împrumuturile pe termen lung, România este, de departe, țara cu cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat an...

România atipică! Costul caselor și chiriilor: comparație primele trimestre 2007/2020

România atipică! Costul caselor și chiriilor: comparație primele trimestre 2007/2020
Din 2007 până în 2020, prețul caselor și chiriilor au avut pe ansamblul UE evoluții asemănătoare,  crescând cu 20,8%, respectiv 20,5%. O ușoară scădere la prețul caselor s-a înregistrat în...

Ghidului Solicitantului pentru submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Ghidului Solicitantului pentru submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță publicarea versiunii finale a Ghidului Solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul...

Despăgubiri pentru secetă

Despăgubiri pentru secetă
Guvernul va institui o schemă de ajutor de stat în valoare de 1,088 miliarde de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, ale căror culturi din toamna anului 2019 au fost afectate de...

Agricultura cu mobilul

Agricultura cu mobilul
În zilele noaste este aproape imposibil să găsiţi pe cineva care să nu aibă un smartphone sau o tabletă. Aceste tehnologii de ultimă generaţie vin în ajutorul utilizatorilor datorită multiplelor funcţii pe ca...

Modificări de legislație privind beneficiarii reali ai companiilor

Modificări de legislație privind beneficiarii reali ai companiilor
Din 9 iulie  2020 intră în vigoare o serie de modificări la legislația pentru translarea Directivei UE  în materia spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, NU mai este impusă...

Salariul mediu net a scăzut în mai 2020 din cauza pandemiei de coronavirus

Salariul mediu net a scăzut în mai 2020 din cauza pandemiei de coronavirus
Salariul mediu brut a scăzut la 5.188 lei, în mai 2020, cu 13 lei, respectiv 0,2% mai puțin față de luna anterioară. Salariul mediu net a fost de 3.179 lei, în scădere faţă de...
Serviciul de email marketing furnizat de