Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Marius Nicoară este preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi omul de care se leagă dezvoltarea judeţului din ultimii patru ani. Nokia, Emerson, Trelleborg şi Fuji sunt doar câteva dintre marile nume care au ajuns în judeţul Cluj. Marius Nicoară îşi propune să transforme judeţul Cluj într-un model demn de urmat şi la nivel naţional.
• Jurnalul Naţional: Domnule Nicoară, Clujul a devenit un centru de investiţii, o ţintă pentru oamenii de afaceri. Cum se explică acest proces?
Marius Nicoară: Cred că am stimulat potenţialul de care dispune zona. Amplasarea geografică, resursele umane şi civilizaţia specifică locului sunt atuuri incontestabile ale judeţului Cluj. Ceea ce am făcut la Consiliul Judeţean a fost să ne asumăm idei şi proiecte pe care să le punem în aplicare, astfel încât zona să se dezvolte în virtutea potenţialului de care dispune. În 2004 am plecat la drum inventariind în primul rând resursele, şi nu nevoile. Trebuia să vedem ce şi cum puteam rezolva pe termen scurt şi mediu şi ce planuri ne puteam face pe termen lung. Rezultatele acestui calcul au fost cât se poate de bune. Era clar că există resurse pentru o dezvoltare rapidă, dacă administraţia judeţeană acţionează curajos şi imprimă o anume dinamică tuturor proiectelor.
• Există un model clujean de dezvoltare?
Dacă responsabilitatea, seriozitatea şi mulţumirea lucrului bine făcut sunt atribute specifice clujenilor, atunci se poate vorbi despre un model specific de dezvoltare. Nu cred că e cazul să ne entuziasmăm prea devreme. Trebuie să existe continuitate, trebuie să ne ţinem de treabă pentru a trece la a doua etapă. Prima etapă este cea a recuperării decalajelor existente, de atragere a unui flux investiţional care să asigure o creştere economică. Cea de-a doua etapă – din punctul meu de vedere mai importantă decât prima – presupune ca locuitorii judeţului Cluj să beneficieze la modul concret de dezvoltarea zonei. Asta înseamnă venituri mai mari şi prosperitate, un trai mai bun pentru toţi clujenii.
• Clujul este perceput în concurenţă cu Bucureştiul din perspectiva dezvoltării economice. Este Clujul în competiţie cu Bucureştiul?
Nu cred că putem vorbi despre o competiţie la modul direct. Cred că la Bucureşti s-au concentrat cea mai mare parte a investiţiilor de după 1990, iar Clujul recuperează acum mai mulţi ani de letargie. Clujul a fost cunoscut prin prisma unor voci sonore care făceau apel la forme artificiale şi retrograde de patriotism. Din fericire, am depăşit acea etapă, iar acum ne putem orienta eforturile către atragerea de investiţii pentru a aduce Clujul acolo unde îi este locul. Adică, în frunte.
Dezvoltarea infrastructurii
• Ce planuri aveţi pentru judeţul Cluj dacă vă veţi prelungi mandatul în fruntea Consiliului?
Sunt multe de spus. A venit momentul unei dezvoltări integrate, care să se vadă mai ales în calitatea vieţii. Dezvoltarea e mereu un proces complex, mereu există segmente care rămân în urmă. De pildă, aeroportul din Cluj, al cărui trafic s-a dublat anul trecut şi probabil că se va dubla din nou anul ăsta. Aşa că va trebui să amplificăm investiţiile în el.
Am în plan o colaborare mai strânsă cu primarii, indiferent de culoarea lor politică, astfel încât să întocmim proiecte în baza cărora să obţinem finanţări din bani europeni pentru infrastructură. Trebuie să gândim şi pe termen lung, fiindcă fără a avea reţele moderne de drumuri toate investiţiile din zonă nu vor putea fi valorificate la adevăratul lor potenţial. Într-un sistem cu adevărat descentralizat, judeţul nostru va cunoaşte o dezvoltare mai rapidă, fiindcă are la nivelul administraţiei locale manageri capabili să ia deciziile cele mai bune pentru clujeni.
• Care sunt problemele încă nerezolvate cu care se confruntă judeţul Cluj?
Reţelele edilitare, infrastructura primară (apă, canal, gaze), infrastructura modernă (un nou aeroport, autostrăzi care să lege judeţul de celelalte mari oraşe), continuarea eforturilor de atragere a investitorilor prin crearea greenfield-urilor care să stimuleze dezvoltarea econo-mică a zonei. Vedeţi, poate că există tentaţia ca dezvoltarea Clujului să fie continuată în coordonatele recente, adică pe transformarea zonei metropolitane a oraşului. Dar nu ar fi corect să ignorăm ruralul, iar eu am pretenţia să estompăm decalajele.
• Ce însemnătate va avea alegerea uninominală a preşedinţilor Consiliilor Judeţene? Ce se va schimba?
Rolul CJ creşte, fiindcă votul uninominal îi plasează pe preşedinţi pe o poziţie de egalitate cu primarii, de pildă, din punct de vedere al legitimităţii. CJ se transformă dintr-o instituţie percepută ca reper al birocraţiei într-un partener pentru comunităţile locale, devenind reprezentantul cel mai legitim, ales prin vot direct uninominal de electorat. Noul statut al preşedinţilor CJ nu mai lasă loc experimentelor şi diletantismului. Experienţa în administraţia locală, capacitatea de a manageria/ direcţiona banii europeni către proiecte esenţiale pentru comunităţi, gestionarea responsabilă a resurselor vor reprezenta atribute fundamentale pentru un preşedinte de Consiliu Judeţean fără de care un mandat în fruntea CJ nici nu poate fi conceput.
• Veţi candida pentru un nou mandat?
Doresc să dau continuitate lucrurilor bune pe care le-am început în judeţ. Am arătat că pot, iar munca trebuie dusă până la capăt, fiindcă mai sunt multe de făcut. Într-un climat de linişte am reuşit să schimbăm faţa Clujului în doar patru ani. Am înţeles să lăsăm deoparte conflictele politice pentru a crea oportunităţi de afaceri, pentru a creşte standardele. Sper ca anul electoral să nu afecteze această stare de lucruri.
