x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum dă statul cu piciorul la venituri de 30 milioane de euro pe an

0
Autor: Giulia Anghel 07 Aug 2019 - 11:17
Cum dă statul cu piciorul la venituri de 30 milioane de euro pe an VICTOR STROE/JURNALUL NATIONAL FABRICA MOBILA MARGINENI. Detinutii de la Fabrica de Mobila de la Margineni sunt mai rentabili dec
Vezi galeria foto


Mai bine de jumătate de secol munca persoanelor încarcerate s-a desfăşurat organizat, iar o mare parte din producţie a ajuns la export. O industrie prosperă care a sucombat însă în 2008. Atelierele şi fabricile din închisori au fost abandonate, iar condamnaţii mai lucrează astăzi doar sporadic. În urmă cu doi ani Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) a prezentat un plan de redresare care presupune investiţii de 21,5 milioane de euro, întinse pe o perioadă de cinci ani, şi 10.000 de deţinuţi la lucru, după care industria ar intra pe profit.

 

Multiproduct a fost o companie de stat înfiinţată în anii 60 care folosea munca persoanelor condamnate pentru a-i califica şi a-i ajuta să se reintegreze în societate. După 1989 s-a transformat în  regie autonomă şi a funcţionat până în 2008, când a trecut din subordinea Ministerului Justiţiei, în cea a Autorităţii pentru Valorificrea Activelor Statului (AVAS), care a închis-o.

 

Multiproduct, pusă pe butuci

 

Societatea avea sucursale în cinci închisori şi folosea munca deţinuţilor pentru a produce mobilă, textile, confecţii metalice, împletituri. După ce în perioada 2000-2004 a avut profit net total de peste 10,6  milioane de lei, între anii 2005-2007, Multiproduct a înregistrat pierderi cumulate de 8,4 milioane de lei.

La Fabricile de mobilă de la Gherla şi Mărgineni lucrau atunci circa 1.200 de deţinuţi, în cea de confecţii de la Târgşor munceau 400, iar la întreprinderea de împletituri de la Poarta Albă, alţi 200. La acestea se adaugă şi întreprinderea de tâmplărie mecanică şi mici prelucrări de la Aiud. În timp ce fabricile aparţineau regiei, atelierele de producţie au rămas în sistemul penitenciar.

 

21,5 milioane de euro investiţi în cinci ani

 

FSANP a întocmit în urmă cu doi ani un plan de redresare a industriei. Proiectul prevede înfiinţarea de fabrici, ateliere sau hale în 36 de unităţi, unde s-ar putea produce confecţii textile şi metalice, încălţăminte, împletituri, mobilă, aparatură electrocasnică. Potrivit studiului de piaţă realizat de federaţie, circa 10.000 de deţinuţi erau apţi de lucru, iar numărul lor putea creşte cu încă 4.000 de persoane, ceea ce înseamnă circa 250-300 de condamnaţi în fiecare loc de detenţie.

10.000 de deţinuţi ar aduce venituri la buget de circa 30 milioane de euro anual

 

Planul de dezvoltare prevede investiţii totale în primul an de circa 2,4 milioane de euro şi ele sunt necesare pentru amenajarea spaţiilor de producţie, dotarea cu utilaje şi echipamente a patru penitenciare care au deja tradiţie în domeniu, la care se adaugă şi cheltuielile cu materia primă şi manopera. Alţi 3,6 milioane de euro ar trebui alocaţi în următorul an pentru şase penitenciare, iar în al treilea şi al patrulea an sumele investite se ridică la 12 milioane de euro pentru alte 20 de închisori. În ultimul an sunt luate în calcul şase penitenciare şi fonduri de 3,5 milioane de euro. Deşi proiectul a fost prezentat tuturor partidelor parlamentare, niciunul nu s-a arătat interesat.

 

„Acum doi ani ne-a venit ideea, am făcut o analiză de piaţă şi am demonstrat că este nevoie de anumite produse care se fac tradiţional în penitenciar, cum este mobila din lemn, foarte scumpă şi căutată. Apoi ne-am uitat la practica altor ţări şi am văzut că Ungaria are peste 20 de fabrici în penitenciare. Legislaţia prevede că o instituţie din sistemul justiţiei care vrea să achiziţioneze scaune, de exemplu, nu poate până nu întreabă penitenciarele dacă pot să le facă. Abia după ce primesc negaţie de la acestea au voie să caute alţi furnizori” Sorin Dumitraşcu, preşedinte FSANP

 

 

Munca în detenţie, irosită

 

Raportul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor arată că în perioada 2008-2018, aproximativ 30.657 de persoane închise au desfăşurat munci remunerate, cu o medie anuală de 2.500 de deţinuţi. Cu toate astea, activităţile au fost sporadice, veniturile obţinute relativ scăzute, iar deţinuţii au fost transportaţi la sediul companiei. Condamnaţii au lucrat în agricultură, construcţii şi asamblare de piese auto.

 

Veniturile totale din prestări servicii au fost de 386,8 milioane de lei, fără TVA, în perioada 2008-2018. Din acestea, 58,8 milioane de lei au fost câştigurile din 2018.

 

Cursuri de calificare, ateliere goale

 

Condamnaţii pot să înveţe astăzi o meserie în timpul executării pedepsei. Aceştia sunt încurajaţi să urmeze cursuri de calificare pentru care obţin şi un atestat, eliberat de AJOFM. Fiecare curs înseamnă 60 de puncte, care îi folosesc deţinutului la eliberarea condiţionată. În prezent însă acestea cuprind doar partea teoretică, practica în ateliere fiind aproape inexistentă.

 

Transportul la beneficiari, nerentabil

 

Deţinuţii au lucrat în fabrici şi ateliere organizate în interiorul penitenciarelor dar şi în afara închisorii, de regulă în construcţii şi agricultură. Însă munca la beneficiarii externi presupune costuri ridicate cu escorta, mijloacele de transport, punctele de lucru, acestea din urmă fiind greu de organizat.

„Un punct de lucru care iese cu mai puţin de 12 deţinuţi nu este eficient financiar pentru că ce câştigi dai pe pază, supraveghere, siguranţă, mâncare. Tocmai de aceea, acestea sunt eficiente dacă sunt în interior”, ne-a explicat Sorin Dumitraşcu

 

Cheltuieli mari, buget mic

 

În ultimii 30 de ani, penitenciarele au fost subfinanţate, fondurile alocate în fiecare an ajungând la doar 60% din necesar, iar veniturile din munca deţinuţilor reprezintă sub 5% din buget. Şi asta în timp ce cheltuielile anuale cu deţinunţii depăşesc un miliard de lei. O parte din câştigurile din munca deţinuţilor ajung la instituţie, iar cealaltă parte în conturile acestora. Legea prevede că fondurile care merg la buget nu pot fi folosite pentru salariile personalului, aceştia trebuind să fie alocaţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. La rândul lor condamnaţii îşi pot folosi o parte din câştiguri în timpul executării pedepsei, iar cealaltă parte după ieşirea din închisoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   penitenciare,   munca,   detinuti

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Românii au cumpărat titluri Tezaur în valoare de 700 milioane de lei

Românii au cumpărat titluri Tezaur în valoare de 700 milioane de lei
Romanii au investit în prima emisiune Tezaur din anul 2020 lansată de Ministerul Finanțelor Publice peste 700 de milioane de lei în titluri de stat cu scadența de 1, 2, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 3,5%, 4%,...

A fost inaugurat noul terminal al Aeroportului Oradea. Lucrările au întârziat doi ani

A fost inaugurat noul terminal al Aeroportului Oradea. Lucrările au întârziat doi ani
Noul terminal de pasageri al Aeroportului Oradea a fost inaugurat astăzi. Construcția acestuia a costat circa 26 de milioane de lei și a fost finalizat cu o întârziere de doi ani. "Este un proiect integrat, care...

Scăderi mari la înmatriculările de autovehicule în trimestrul II din 2020

Scăderi mari la înmatriculările de autovehicule în trimestrul II din 2020
Înmatriculările noi de autovehicule au scăzut cu 33,6% în trimestrul II 2020 faţă de aceeași perioadă din 2019, arată Institutul Naţional de Statistică (INS). Scăderile s-au...

Comisia Europeană implementează noi reguli de raportare fiscală pentru platforme digitale

Comisia Europeană implementează noi reguli de raportare fiscală pentru platforme digitale
Comisia Europeană (CE) implementează noi reguli de raportare a obligaţiilor fiscale pentru platformele digitale.  După aplicarea DAC 6 (Directiva 2018/822/EU) pentru tranzacţiile...

Țara mașinilor lovite de tren. Rata deceselor, peste media UE

Țara mașinilor lovite de tren. Rata deceselor, peste media UE
Cu aproape 70% din trecerile la nivel cu calea ferată semnalizate cu indicatoare, România este pe locul doi în Uniunea Europeană după numărul de accidente produse la traversarea căii ferate. Această categorie de...

Academicienii au 10 sfaturi pentru „firma” România

Academicienii au 10 sfaturi pentru „firma” România
Statul reprezintă un „agent economic sui generis”, a cărui intervenţie creşte odată cu mărirea gradului de complexitate a economiei, arată studiul „România în și după pandemie”, publicat ieri de...

Document ANAF. Mari găuri în bugetul de stat

Document ANAF. Mari găuri în bugetul de stat
Scăderea veniturilor bugetare la șase luni, prima după trei ani consecutivi de creșteri, ar putea fi pusă pe seama crizei COVID-19, dar un document al ANAF scoate la iveală mari probleme la colectarea taxelor....

Ce riscă angajații prea implicați în activitatea companiei

Ce riscă angajații prea implicați în activitatea companiei
Angajatul ideal a fost, mult timp, cel capabil să rezolve foarte multe situații și disponibil pentru a lucra multe ore peste program. Totuși, relaxarea din ultimii ani, care s-a resimțit pe piața forței de...

Numărul de mașini noi înmatriculate în România a scăzut cu 44%

Numărul de mașini noi înmatriculate în România a scăzut cu 44%
Numărul mașinilor noi înmatriculate în România este mai mic cu 44% în iulie 2020 față de aceeași perioadă a anului trecut, iar al mașinilor rulate cu aproape 25%, potrivit datelor comunicate de Direcția...

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8351 lei/euro, 4,1131 lei/dolar, 5,3685 lei/liră sterlină, 4,4859 lei/franc elveţian.  Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR a...

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020
Cererea totală pentru spații de birouri a scăzut cu circa 28% în primul semestru din 2020, ajungând la 124.000 de metri pătrați. Spațiile noi de birouri care s-au finalizat în această perioadă s-au ridicat la ...

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România
Companiile străine de pe piața financiară din România au făcut injecții de capital de 43,08 de milioane de euro în primul semestru din 2020, cu 20% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, când...

Jale la Constanța: 80% din culturi, pârjolite de secetă

Jale la Constanța: 80% din culturi, pârjolite de secetă
Solicitările agricultorilor afectați de seceta din acest an nu au fost soluționate de Guvern, iar propunerile legislative au fost respinse, apoi atacate la Curtea Constituțională de PNL. Astfel s-a ajuns la...

Cîțu își arată „mușchii” pe Facebook

Cîțu își arată „mușchii” pe Facebook
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a postat, pe pagina sa de Facebook, câteva mesaje de un optimism debordant privind evoluțiile din economie, asezonate cu iconițe care ilustrează „mușchi încordați” -...

Profitul BRD a scăzut cu 47% în primul trimestru din 2020

Profitul BRD a scăzut cu 47% în primul trimestru din 2020
Grupul BRD a raportat un profit de 415 milioane lei în primul semestru din 2020, în scădere cu 47% față de perioada similară din 2019, când acesta s-a ridicat la 787 milioane de lei,...
Serviciul de email marketing furnizat de