Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si in traista'. Asa zice o vorba din popor si se potriveste numai bine Romaniei, care este pe cale sa piarda 1,5 miliarde de euro.
Tara noastra are in conturi 300 de milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de sera alocate pe baza Protocolului de la Kyoto pentru perioada 2008-2012. Un astfel de certificat este echivalent cu emiterea in atmosfera a unei tone de dioxid de carbon. Romania are surplusul in cauza ca urmare a colapsului industriei dupa 1989. Acum doi ani, valoarea unui astfel de certificat era de 10 euro pe pietele internationale, asa ca Romania ar fi putut face rost de 3 miliarde de euro pentru buget sau investitii in sectorul energetic.
Intre timp, ca urmare a crizei, a inchiderii de fabrici sI uzine in intreaga lume, necesarul de certificate a scazut, sI, ca urmare, a scazut sI pretul. In aprilie, un astfel de certifica mai valora 5 euro, adica statul roman pierduse deja un potential de 1,5 miliarde de euro. Intre timp, s-ar putea sa nu mai primim nimic, din moment ce inventarul de emisii de gaze cu efect de sera al Romaniei risca sa fie suspendat de la tranzactionarea certificatelor de emisii pana cand Romania se va conforma cerintelor de raportare (INEGES).
Tara noastra oricum nu prea mai are mult timp la dispozitie, din moment ce aceste certificate expira oricum la finele lui 2012, exact atunci cand expira sI Protocolul de la Kyoto.
Ca urmare a analizei Inventarului National transmis in anul 2010, echipa de experti aflata in coordonarea Secretariatului UNFCCC a inaintat Comitetului de Conformare al Protocolului de la Kyoto un set de intrebari cu privire la potentiale neconformitati de implementare identificate in raport, a anuntat Fundatia Terra Mileniului III. “?n cazul in care suspendarea se va face pe o perioada de un an sau mai mare, lucrul acesta inseamna ca cele peste 200 de instalatii inscrise in schema de comert cu emisii nu vor avea acces la pietele internationale. Reglajul se va face numai intre firmele inscrise in registru la nivel national', a declarat Lavinia Andrei, presedintele Fundatiei Terra Mileniul III.
Incompetenta si taraganare
Cu toate ca este prezenta pe aceasta piata din anul 2008, tara noastra nu a facut pana in prezent nicio tranzactie, in pofida afirmatiilor repetate ale autoritatilor ca exista state interesate de certificatele romanesti. ,,De vina pentru aceasta situatie sunt legislatia elaborata cu intarziere si, potrivit autoritatilor, lipsa de experienta a functionarilor de la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), care administreaza Registrul national al emisiilor, precum si numarul insuficient de angajati', spun reprezentantii Fundatiei Terra Mileniul III.
La inceputul anului 2009, autoritatile romane indicau vanzarea certificatelor ca sursa de venituri la buget pentru contracararea efectelor crizei. Ulterior, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, anunta ca cele trei miliarde de euro vor fi folosite la investitii in sistemul energetic national, ca aport suplimentar la majorarea capitalului social al gigantilor energetici Electra sI Hidroenergetica, pe care el dorea sa-i infiinteze. Electra trebuia sa cuprinda Nuclearelectrica sI Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), complexurile energetice Turceni, Rovinari sI Craiova, plus o treime din Hidroelectrica. Hidroenergetica ar fi fost compusa din restul unitatilor hidro, ELCEN Bucuresti, termocentralele Deva sI Paroseni sI minele viabile din Compania Nationala a Huilei (CNH). In final, proiectul a fost blocat in justitie de sindicalisti sI Fondul Proprietatea iar acum statul a anuntat ca va lista pe bursa Hidroelectrica sI Nuclearelectrica. In privinta certificatelor s-a batut pasul pe loc, caci ministerele Mediului sI Economiei doreau amandoua gestionarea purcoiului de bani.
Gazprom, interesata de certificatele romanesti
Dar asta nu-l impiedica pe Adriean Videanu sa anunte in luna iulie 2010 ca pe adresa ministerului au sosit scrisori de intentie de la Mitsui, Sumitomo, Vitol, Nomura si de la sucursala din Londra a Gazprom. Numai ca Florentina Manea, directorul Directiei Schimbari Climatice din cadrul Ministerului Mediului, spunea sI ea in aprilie 2011 ca lipsa cadrului legal a impiedicat autoritatile sa tranzactioneze aceste instrumente.
Ba mai mult, cutremurul din Japonia ne-a mai redus inca o data sansa de a lua bani buni pe ele, din moment ce unele companii cu care Romania trata vanzarea erau din Japonia. Intre timp au mai ramas in carti doar Spania sI Portugalia, care au deficit de certificat. Romania trebuie sa concureze, insa, pentru banii lor cu Rusia sI Ucraina, care aveau la vanzare pe piata surplusuri imense, de 5 miliarde de unitati, respectiv 3 miliarde unitati.
Potrivit legislatiei in vigoare, banii colectati din vanzarea acestor instrumente se duc la Administratia Fondului de Mediu (AFM).
Decizia finala a Comitetului de Conformare al Protocolului de la Kyoto va fi luata la sfarsitul acestei luni.
